Săptămâna Anului Nou

Conform tradiţiei populare, în noaptea de anul nou vorbesc vitele, iar cine stă la pândă aproape de ele, poate să le audă când şi ce vorbesc. Tot în popor se spune că spre anul nou trebuie lăsate porţile deschise ca să intre norocul. De asemenea, nu e bine să se stingă focul, nici lumânarea, nici să se doarmă cu uşile închise.
Atenţie, este doar o vorbă din popor. Punerea în practică ar putea fi o invitaţie pentru hoţi să intre în casă.
Cât despre vreme, cărţile vechi prevestesc că dacă în noaptea de Sf. Vasile cerul va fi senin, anul întreg va fi secetos, iar dacă e înnorat, va fi ploios.
Dacă e lună plină, anul următor va fi mănos, când nu e lună plină, pământul va fi neroditor.
Din 30 decembrie şi până în 5 ianuarie avem, conform calendarului popular, săptămâna Anului Nou.
În ultima zi a anului, pe la chindie se întâlnesc separat feciori şi fete şi pun la cale Vergelul. Apoi, înainte de miezul nopţii, se aude în tot satul Strigatul peste deal, vorbele tari ale feciorilor care judecă pe fiecare după faptele lui din anul ce trecu.
Noaptea, chiar înainte de Stingerea luminilor, se petrece Deschiderea Cerului. Atunci se vede, într-o clipitură de ochi, cum Domnul stă la masă cu sfinţii lui - şi, de vei fi ales, îţi va îndeplini chiar El o dorinţă. Tot pentru o clipă, în răstimpul dintre ani, mai licăresc o dată comorile îngropate în buza pădurii.
Apoi, după Aprinderea luminilor, trebuie să începi cu mare zgomot şi veselie Anul Nou. Iar ca să ştii cum va fi el de bun în roade, întocmeşte pe masă, după ospăţ, Calendarul foilor de ceapă: ia o ceapă mare tăiată în două şi alege 12 foi întregi, numeşte-le după lunile anului, ca la calendar, şi pune în fiecare câte-un praf de sare. Citeşte dis de dimineaţă cum va fi vremea în fiecare lună a noului an după apa strânsă în fiecare cupă.
"Şi această să nu le gândeşti că le grăescu eu din capul mieu, ci toate le-am aflat în multele scrieri, şi ţi le grăescu ca să-ţi fie de cercetare şi de învăţătură şi de toată chibzuiala şi bucuriia ce va să fie, cum ţi le-am arătat pre amăruntul şi le-ai putut vedea chiar în anul acesta. Deci să nu pae cuiva rău, sau să aibă vreo împutăciune spre noi pentru cuvintele ce am înşirat, că pentru folosul sufletelor voastre ne-am nevoit la acest calendariu şi v-am adus aminte."

O femeie, un duh, o dorinţă

O femeie se plimba pe plajă când a dat peste o lampă fermecată. A ridicat-o iar din curiozitate a frecat puţin lampa. Imediat a apărut un duh. Uimită, femeia l-a întrebat dacă îi va îndeplini trei dorinţe, după cum se obişnuieşte.
Duhul i-a răspuns: "Nu, e criză, ne rezumăm la o dorinţă! Aşadar, ce să fie?"
Femeia a continuat fără să ezite: "Vreau pace în Orientul Mijlociu! Vezi harta asta? Vreau ca aceste ţări să nu se mai războiască între ele."
Duhul se uită la hartă şi îi spune: "Femeieeeeeeeeee, aceste ţări se războiesc de sute sau mii de ani. Sunt eu bun, dar nici chiar ATÂT de bun! Altă dorinţă?"
Femeia a stat şi s-a gândit, apoi i-a spus duhului:
"Ştii, până acum nu am găsit bărbatul potrivit; cineva atent şi cu umor, căruia să-i placă să gătească şi să mă ajute la curăţenie, să fie bun la pat şi se împace bine cu ai mei, să nu se uită la fotbal tot timpul şi să îmi fie credincios. Asta îmi doresc, un partener bun."
Duhul se uită lung la femeie şi îi spune:
"Dă-mi harta aia nenorocită să văd cum rezolv cu pacea!"

Am cam dat-o-n bară

Nu-mi place s-o recunosc, dar anul ăsta chiar am dat-o-n bară. Eu - ca ajutor al Moşului.
Acum c-a trecut Crăciunul, încerc să elucidez big problem: ori am fost cu capu' la cumpărături, ori nu mă pricep la făcut cadouri.
Soţului i-am luat o bluză - mică.
Mamei i-am luat un uscător de păr - mai avea unul, tot de la mine, dat cadou de ziua ei!!!
Bunicii i-am luat o vestă - prea mică.
Fiică-mi i-a adus Moşu "cadoul de anul viitor" - cum a zis chiar ea. Ea şi-a dorit în anul ăsta ferma Horseland (nişte fete şi nişte cai mov, albaştri, vişinii, aşa că nu întreba detalii). Dar cum parcă intrase în pământ respectivul joc, i-am luat Corinne&calul din serialul de desene animate "Barbie şi Cei trei muşchetari" - ceea ce ea avea pe lista de dorinţe pentru la anu'.
Piciu familiei a fost singurul care a primit cadoul aşteptat: o maşinuţă pe baterii, fără telecomandă.
Aşa stând lucrurile, fie caut un curs de calificare în domeniul cadourilor, fie îl las pe Iepuraş pe cont propriu!

Ia castravetele, neamuleeeeee

Mega-promoţie la Metro! Dacă n-ai ce face cu 30 de milioane lei vechi (!), până la sfârşitul anului poţi să-ţi iei un televizor LCD şi un Blue Ray Player. Pe lângă astea, cel mai important este premiul promoţiei.
Cu ce se potriveşte uitatul la TV?????
TA-DAM!!!! Cu mâncatul de castraveciori, nu?
Aşa s-au gândit şi cei de la Metro, aşa că te cadorisesc, la achiziţionarea pachetului promoţional, cu 4250 ml de castraveţi muraţi!
De nu mă crezi, uită-te şi tu la poza de mai jos (copie după revista lor de promovare):
Dacă n-ai chiar 30 de milioane, da-ţi doreşti castraveţii muraţi, iaca încă o variantă de pachet promoţional: doar LCD-uri la 'doar' 14 - 20 de milioane de lei vechi:
Nu-i aşa că eşti deja pe drum spre Metro?

Ajunul perfect

Nu-mi place să mă laud şi n-o fac de obicei. Nici acum nu e laudă; vreau doar să împărtăşesc bucuria ce mi-a cuprins inima şi mintea după o zi perfectă.
Ajunul marilor sărbători e pentru mine agitat şi foarte încărcat de fiecare dată. Ajunul acestui Crăciun a fost acum deosebit, fără să aibă însă nimic ieşit din comun.
Adică: pe lângă curăţenie, mâncare, aranjat prin casă şi 'aşteptat Moşul', anul acesta împodobitul bradului a fost altfel.
Extazul copiilor a fost dătător de fiori.
"Uiteeeeeeeeeeeee, uite ce glob frumos!" "Oaaaaaaaaa, ce mic e globul ăsta!" "Mami, mami, uite ce sclipiceşte!" "Fii atent ce grăsan e ăsta" "Uite, tati, ce glob interesant!" Şi asta chiar dacă niciun glob nu era nou!
Astfel de exclamări n-au contenit până ce toate globurile nu şi-au găsit un loc în brad. Apoi beteala, apoi luminiţele... totul o fericire.
Spre seară au urmat colindătorii; primii din Bucureşti - total necunoscuţi pentru juniorii din familie. Şi totuşi, după o studiere amănunţită şi serioasă cum fac copiii de şase ani, fiică-mea şi-a făcut loc, din proprie iniţiativă, în braţele jumătăţii feminine a colindătorilor. Toţi ceilalţi am rămas mască. A fost prima dată când a făcut aşa ceva!
Au venit apoi alţi colindători care să ne aducă vestea Naşterii lui Hristos. Cu bucurie le-am deschis uşa casei şi a sufletului.
Ne-au colindat şi prieteni de familie cu care am rămas la un pahar de vorbă până târziu în noapte. Exact, nimic deosebit, dar atmosfera a fost atât de caldă şi liniştitoare încât parcă cineva a şters cu buretele tot vacarmul zilnic ce ne apasă atât de tare.
Ciudat este că în acest an, înainte de Crăciun le-am urat tuturor din suflet sărbători liniştite. Să fi fost o presimţire sau doar subconştientul şi-a făcut treaba? Nu mai contează. Important este rezultatul.
La ora când noaptea se transforăm în dimineaţă (adică pe la vreo 2-3 noaptea), Moşul a găsit scrisorile copiilor, le-a împachetat frumos cadourile (deh, a fost ocupat peste zi :D) şi le-a aşezat sub brad. A fost foarte fericit să le poată aduce copiilor ce-şi doreau.
Acum mă înţelegi de ce a fost ajunul perfect pentru care sunt extrem de recunoscătoare?
Sărbători liniştite şi ţie!

Şi cu asta ce-am făcut?

Acum vreo 70 de ani, actorul Constantin Tănase scria următorul cuplet satirizând vremurile în care trăia. Au trecut şapte decenii - cupletul este dezarmant de actual. Oare nu ni s-au tocit papucii de când batem pasul pe loc?

Ne-am trezit din hibernare
Şi-am strigat cât am putut:
- Sus Cutare!
- Jos Cutare!?
Şi cu asta ce-am făcut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Şi-am luptat, cum am ştiut,
S-avem noua guvernare
Şi cu asta ce-am făcut?

Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în sărăcie
Şi cu asta ce-am făcut?

Ia corupţia amploare,

Naşpa

De câte ori pe zi auzi/foloseşti cuvântul 'naşpa'? Da, ştiu, întrebarea e simplă, răspunsul e complicat.
Să zicem, totuşi, că de la o dată în sus.
Te-ai gândit vreodată la istoria acestui cuvânt? Eu nu, dar el mi-a atras atenţia într-o discuţie. Fiind folosit de un tânăr, cuvinţelul ăsta a făcut-o pe o doamnă în vârstă să ceară detalii despre semnificaţia sa deoarece nu-i era cunoscut.
Hopa, zic în gând, stai aşa că 'naşpa' ăsta nu-i de când lumea; n-a fost nici pe lista de reuşite după ma-ma, ta-ta, pa-pa în momentul rostirii primelor cuvinte.
Doamna, foarte simpatică şi respectabilă, a întrebat dacă 'naşpa' e de bine sau de rău. După ce a aflat că are conotaţie negavită, şi-a pierdut interesul, mai ales că nici nu-i suna prea melodios cuvântul.
Hai să vedem ce-i cu 'naşpa'! Dau search pe www.dexonline.ro. Răspunsul vine instantaneu:Hai să-l consultăm pe Gogu. Prima opţiune - 123urban.ro
Nimic despre origini, dar netu'i lung şi lat, aşa că:
- adverbul şi adjectivul naşpa face pereche cu antonimul 'marfă'
- e folosit în limbajul argotic
- nu se prea găseşte prin dicţionare
- e o trunchere a adjectivului 'naşparliu', care provine din ţigănescul nasvaló (=bolnav)
Mai vrei detalii? Click aici şi citeşte un articol 'marfă' din România literară. :))

Test pentru şoferi (II)

Chestionarul pentru șoferi l-am început aici. Cum te-ai descurcat?
Uite continuarea - asta ca să-ţi testezi cunoștințele până la final! :D

10. În urma unui accident auto, una din victime are hemoragii severe, ai dreptul să o transporți la spital?
a) nu, deoarece îţi murdărește mașină cu sânge; în plus, poate moare şi nu te mai poate despăgubi
b) da, dar numai în portbagajul mașinii
c) da, dar ești obligat să laşi victima să conducă autovehiculul

11. Circuli regulamentar pe un pod cu circulație pe un singur sens, iar din contrasens vine un tir circulând cu viteza de 160km/h; ce trebuie să faci în aceasta situație?
a) mărești viteza ca să fi sigur că mori
b) nu îţi faci probleme deoarece șoferul tirului procedează neregulamentar şi va suporta consecințele legale
c) ai pus-o!!!

12. Cum se tratează rănile survenite în urma unui accident rutier?
a) se dezinfectează rana cu scuipat după care se curăţă cu peria de sârmă
b) se leagă rana cu sarma ghimpata pentru a se opri hemoragia
c) se pupă în dreptul rănii pentru a ameliora durerea

Test pentru şoferi (I)

Te consideri şofer bun? Ştii semnele de circulaţie? Bine, hai să te văd cum te descurci cu următorul chestionar pentru şoferi:

1.Ce trebuie să facă conducătorul auto la întâlnirea indicatorului:a) să behăie
b) să mulgă vaca
c) nu are nicio obligație deoarece indicatorul este adresat vacilor

2.Ce trebuie să faci dacă, circulând pe drumul public, întâlnești indicatorul alăturat:a) să îţi verifici de urgență mail-ul
b) să tragi pe dreapta la cel mai apropiat “Internet Cafe”
c) să nu circuli cu o viteză mai mare de 512kb/s

3.Unde te afli dacă întâlnești indicatorul de mai jos:a) în apropierea unui bar sau bordel
b) în apropierea unei maternități
c) pe un drum alunecos

Corectitudinea, a doua noastră natură

Există două variante: maşina poliţiei a fost parcată ilegal (!) şi-a fost ridicată sau maşina poliţiei s-a stricat, aşa că a fost ridicată. Dar cum noi, românii, suntem corectitudinea întruchipată, doar varianta 2 poate fi luată în calcul, nu?

Legi nescrise dar... trăite

Probabilitatea de a te păta în timpul mesei creşte direct proporţional cu necesitatea de a-ţi păstra haina curată!

Mereu sunt două filme bune pe două programe diferite la televizor....dar mereu la aceeaşi oră.

Atunci când ai nevoie să descui o uşă, cu mâinile ocupate de zece plase mari şi grele... cheia se va afla în buzunarul opus mâinii pe care cu greu ţi-ai eliberat-o!

Singura dată când poarta se închide singură e atunci când ai lăsat cheile pe dinauntru!

Când ajungi punctual, nu va fi nimeni să te vadă; când ai întârziat 1-2 minute, toţi sunt prezenţi se vor uita la ceas clătinând din cap!

Când ai mîinile pline de unsoare, începe să te gâdile nasul!

Când ţi se pare că totul merge foarte bine... e pentru că ai trecut cu vederea ceva important!

Dacă reuşeşti să-ti păstrezi calmul când toţi din jurul tău sunt disperaţi... e pentru că nu ai priceput pe deplin gravitatea problemei!

Problemele nu se creează, nici nu se rezolvă, ele doar se transformă!

Vei ajunge fugind la telefon exact cât să mai auzi cum cineva închide receptorul.

Orice corp omenesc scufundat într-o vană făcând o baie relaxantă cu
spumă face să sune telefonul!

Orice corp omenesc aşezat pe WC face să sune soneria de la intrare!

Viteza vântului creşte direct proporţional cu preţul coafurii recent făcute!

Dacă, după mulţi ani, te decizi şi arunci ceva ce nu ai folosit multă vreme, nu vor trece nici trei zile şi vei avea absolută şi urgentă nevoie exact de acel obiect!

Un metru de râs

Uite-l.... nu-i! Un fel de cucu-bau cu un metru, de fapt cu o ruletă.
Ţi-ar fi dat prin cap faptul că banala ruletă poate fi extrem de amuzantă? Probabil că nu. Aşa suntem noi, oamenii mari, nu mai ştim să râdem de lucrurile simple.
Bebeluşul însă.... descoperă partea haioasă a lucrurilor şi ne arată cum (musai să dai volumul mai tare!):

video

Primiţi cu colindu'?

Zăpadă - este!
Frig - este!
A doua jumătate a lui decembrie - este, deci ne putem pune pe colindat.
Mai jos sunt trei cântecele de iarnă, nu chiar colinde, mai vechi şi mai noi, mai... altfel.
Ştiu, de peste tot se aud colinde, Hruşcă e la mare căutare. Preferatele mele sunt însă din altă zonă:

Nicola - Iarna


Marius Mitrofan - Ninge


Hara - Slobozi-ne gazdă-n tindă

Pălăria mea de paie

Taman acum c-a venit iarna şi a început să ningă, vedeta zilei este... pălăria mea de paie. Hai că nu m-am dilit (nu încă)!
Pălăria mea de paie stă la loc de cinste: în maşină, la lunetă. E acolo de la sfârşitul verii şi nici n-am de gând să o mut. Domneşte cu demnitate peste tot spaţiul şi mă face să zâmbesc de câte ori o văd.
Mă duce cu gândul la dogoarea verii, la plaja sărutată de apus, la nisipul mângâiat de fiecare val, la chicotele vesele de copii care se aruncă în apă, la câte şi mai câte.
Pălăria mea de paie s-a transformat, fără să-mi dau seama, într-un talisman aducător de amintiri frumoase şi senzaţii... calde.
Obişnuiam să iubesc iarna pentru zăpadă, colinde, patine, vin fiert, hornuri fumegânde şi viaţa încremenită în miez de noapte îngheţată. Îmi place şi acum, dar vara i-a luat-o înainte.

Te simţi bătrân/ă?

'La 70 de ani m-am simţit pentru prima dată bătrână! La 69 de ani mi-am rupt un picior şi apoi mi-a fost greu să mă deplasez; aşa se face că prima dată m-am simţit bătrână la 70 de ani' - declara o bătrânică de... 90 de ani!
Un documentar de pe TVR Cultural m-a impresionat foarte mult. De fapt nu atât materialul cât oamenii pe care i-a prezentat.
Bătrânica de 90 de ani este o chinezoaică de pe o insulă unde oamenii trăiesc mai mult datorită hranei sănătoase şi a stilului lor de viaţă.
Ok, recunosc că m-a şocat, mai ales că nici la cei 90 de ani bătrânica nu stă cu mâinile în sân; îşi câştigă pâinea prin muncă zilnică, şi o face cu plăcere.
Chinezii au o altă conecepţie despre viaţă şi mai ales despre muncă, ştim asta, dar şi la 90 de ani să mergi la muncă? Şi asta nu e tot.
În acelaşi documentar a mai fost prezentată o altă chinezoaică ce are un mic magazin cu produse alimentare. Picioarele o necăjsc, în rest îşi vede de magazin. Are 102 ani.
Şi acum să revenim la oile noastre.
Cât de bătrâni ne simţim noi şi câţi ani avem?
Când suntem mici, abia aşteptăm să ne facem mari; când ajungem mari, abia aşteptăm să terminăm şcoala ca să începem să muncim; după câţiva ani de muncă, ne fuge gândul la concedii cât mai lungi, iar apoi la pensie; ajunşi la pensie... ?
Aşa cum fiecăruia îi este greu şi trece peste tot felul de obstacole, aşa şi chinezii au avut de îndurat la viaţa lor, deci nu se pune cum că d'aia muncesc toată viaţa.
Tu ce te vezi făcând peste 20-30-40 de ani?

Un copil şi o poveste

Uită-te la copilul din poza de mai jos şi încearcă să-i ghiceşti povestea.
Fetiţa asta adorabilă pare desprinsă dintr-o poveste, nu-i aşa? Cu ochii mari, ca mura, parcă încearcă să descopere taina basmului care o înconjoară...
Tu ce poveste ai ţesut în jurul ei?
Că l-a aşteptat pe Moşu', că i-a pregătit la grădi o poezie şi câteva colinde, că a mers acasă, în sânul familiei, nerăbdătoare să vină seara şi apoi dimineaţa ca să descopere cadoul ascuns în papucei?
Ei bine, poezie şi colinde a pregătit, l-a aşteptat nerbădătoare pe Moşul cu desaga plină la ea acasă, dar la Casa de copii!
Este unul dintre prea mulţii copii ajunşi în grija statului!!!
Acum uită-te din nou la poză şi refă-i povestea acestui copil.
Mai ai curajul să te plângi că ai avut o copilărie nefericită?

Pink Floyd şi Black Sabbath ca la noi

În felul lui, tipul e talentat. Despre aprecieri nu vorbim.
Oare ce-ar zice autorii pieselor dacă-ar auzit varianta mioritcă adaptată?
Ca să-ţi faci o părere, dă volumul mai tare!
video

Fiică-mea şi fraudarea alegerilor

Ce poate înţelege un copil de 6 ani din toată tevatura asta cu alegerile şi fraudarea lor?
Sincer, nu m-am întrebat niciodată, dar am aflat ieri de la fiică-mea. Ea e un copil absolut normal, se joacă cu păpuşile, îi place să deseneze şi să 'bucătărească', adoră poveştile şi o iubeşte pe Zâna Măseluţă. Bineînţeles că-i plac desenele animate şi mă bucur că preferă clasicile Tom&Jerry, Albă ca Zăpada, Bambi, Dumbo, Cartea Junglei, etc.
Încerc să-i limitez timpul petrecut în faţa televizorului şi, în mare parte, îmi reuşeşte. Totuşi, când mai arunc o privire pe la ştiri, se pare că trage şi ea cu urechea, chiar dacă în acelaşi timp se joacă.
Aşa se face că ieri, în stilul copiilor - adică din senin - mă întreabă dacă eu ştiu cum e cu alegerile. Asta după ce în ziua votului am luat-o cu mine să vadă cum se votează!
Nu ştiu, cum e?, am întrebat-o.
Răspuns: eu cred că cineva a trişat! Oamenii ăia au luat bilete şi de data trecută şi acum se tot ceartă. Ei nu ştiu că nu e frumos să trişezi?
!!!!!!!!!!
Ei da, asta este esenţa:
Domnilor şi doamnelor nu ştiţi că nu e frumos să trişaţi?

O tendinţă

Să fie criza de vină? Să fie creşterea preţului de vină? Sau poate a început sănătatea să scârţâie? Poate toate la un loc sau poate niciuna!
N-aş putea spune care e motivul, dar ce contează şi e clar este faptul că tot mai multă lume renunţă la fumat.
Fiind nefumătoare şi neavând vreo legătură cu industria tutunului, este evident că mă bucur de tendinţă. Ba mai mult, sunt de-a dreptul încântată mai ales că jumătatea-mi a hotărât să renunţe la ţigări după vreo 17 ani de prestaţii serioase.
În rest, dintre cei pe care îi ştiu eu au mai intrat în aceeaşi horă un medic, un cadru didactic, un funcţionar public şi un patron. Aşadar este o tendinţă sănătoasă, chiar de viitor.
Jos pălăria în faţa celor care au tăria şi voinţa să spună stop. Noi, cei care nu cunoaştem dependenţa de nicotină, nu putem înţelege prea bine prin ceea ce trec ei, mai ales la început. Dar îi susţinem de pe margine, nu?
Dragi ex-fumători, vă mulţumim că:
- prin fumul vostru nu ne mai faceţi şi pe noi fumători (second-hand ce-i drept, dar tot fumători până la urmă);
- ne lăsaţi nasurile la locul lor şi nu ne mai cad atunci când ne apropiem de voi;
- aveţi mai mult respect faţă de sănătatea voastră şi a noastră (poza e concludentă: primii plămâni sunt de fumător, următorii de nefumător);
- sunteţi un exemplu (asta dacă vă ţin frâiele!)
Încă o dată bravo şi... să vă ţină Dumnezeu năravul! ;)

Hai să vorbim vorbe

Nu-i mai supooooort! Simt că mă apucă urticaria şi pandaliile atunci când îi aud pe domnii şi doamnele analişti şi comentatori politici ai lu' peşte. Nu e jurnal care să n'aibă invitat un asemenea exemplar, cunoscut sau mai puţin cunoscut, fie că vorbim de televiziuni de ştiri sau generaliste.
Ok, alegerile sunt subiectul momentului, dar oare în ţara şi lumea asta nu se mai întâmplă nimic altceva?
Parcă aveam criză, parcă n-aveam bani, parcă ar mai trebui urnite nişte lucruri, nu? Cineva interesat???
Da, corect, ce mai contează problemele de fond când trebuie analizate, comentate, dezbătute, întoarse pe toate părţile posibile şi imposibile declaraţia şi gestul unui Gigi Duru?!
Ieri aşa, azi aşa, mâine la fel, apoi vine Crăciunul, deci nu mai avem chef de muncă, între Crăciun şi Revelion se munceşte ca la noi, adică deloc, iar după Revelion trebuie să ne revenim din şirul lung de paranghelii şi băute.
Şi uite aşa s-a mai dus o lună în care n-am făcut decât să vorbim vorbe şi să discutăm discuţii.
Oare vom fi vreodată în stare să punem în practică expresia "române, fii mai neamţ!"?

Putem fi mai penibili de atât?

Probabil că da. Vom trăi şi vom vedea.
Doi candidaţi şi amândoi se declară câştigători! Aţi mai văzut aşa ceva? Dacă se mai îndoia cineva, acum e limpede: în România totul este posibil.
Ieri la vot au fost înregistrate oficial vreo 50 de infracţiuni. Serios???? Poate într-o secţie sau două şi nicidecum la nivelul întregii ţări, dar în România totul este posibil.
Până în ziua votului, toată lumea trâmbiţa cât putea de tare şi de variat că poporul e scârbit, că nu mai iese la vot ca să dea o palmă politicienilor. Iaca - au votat 57%. În România totul este posibil.
În ultimele ore, mulţi au luat-o la goană de la agonie la extaz sau invers, că aşa e în România, unde totul e posibil.
În Românica asta, seara te duci la culcare şi ai un preşedinte, dimineaţa te trezeşti că ai alt preşedinte!
La o diferenţă de nici 1 procent, învingătorul declară că "a ciuruit" învinsul! Unde e totul posibil? Clar, în România!
Ce zici dacă la finalul numărării voturilor ajungem la 50-50? Crezi că nu e posibil? Nu uita că vorbim despre România unde.... TOTUL E POSIBIL.
Spor în toate!

L-am găsit pe Moş Nicolae

Gata, am elucidat misterul. Ştim cu exactitate cine e şi cum arată Moş Nicolae.
Cu toţii ne-am întrebat, la un moment dat, cum arată de fapt Moşu' care aduce jordiţe şi cadouri la începutul lui decembrie.
Acum s-ar putea să fim cam dezamăgiţi de realitate, mai ales când aflăm că s-a născut în oraşul Vascău de ziua Statelor Unite ale Americii!
Totuşi, din poza de mai jos aflăm un lucru important: Moş Nicolae este fiul lui Crăciun!

Vopel

Vopel este, fără doar şi poate, cea mai deosebită maşină!
Cum? Nu ştii ce e Vopel-ul?
Ok, hai să-ţi dau detalii: este o contopire între Volkswagen şi Opel pe pământ mioritic.
Altă întrebare: văzut-ai tu maşina cu 2 volane, toate pedalele la dublu (ambreiaj, frână, acceleraţie), 2 motoare, 2 schimbătoare de viteză şi toate funcţionale, inclusiv maşina?
Nici eu până de curând, dar cum internetul nu are limite, la fel şi imaginaţia românilor, uită-te şi tu de ce sunt în stare unii. Ascultă şi comentariile, sunt bestiale:
video

Vreau să votez

Vreau să votez pentru o 'Românie dodoloaţă' şi normală; vreau o ţară în care să mă simt bine când merg pe stradă, când cumpăr o pâine, când îmi duc copilul la grădiniţă, când vine Crăciunul.
Vreau să votez pentru un viitor curat şi demn şi să uit trecutul care oricum nu mai poate fi schimbat.
Vreau să votez pentru ca respectul să fie un 'must have' oriunde, oricând, la oricine.
Vreau să ajungem mai nemţi (fără legătură cu Iohannis!).
Vreau să fiu mândră de ţara şi mai ales neamul în care m-am născut.
Ştii pe cineva care poate face toate chestiile de mai sus? Eu nu.
Dar totuşi voi merge la vot duminică. Nu ştiu încă dacă îi voi vota pe amândoi sau doar voi închide ochii şi voi pune ştampila, dar cu siguranţă că voi merge la vot.
Vreau să votez eu ca să nu-mi fure ei votul.
Tu?

Ce mi-a plăcut de 1 Decembrie

1 Decembrie îmi dă fiori. Mi se furnică pielea atunci când aud imnul, când defilează soldaţii, când îi văd pe veteranii de război îndreptându-şi spatele gârbovit şi cu lacrimi în ochi amintindu-şi momentele grele prin care au trecut pentru ţară, când văd tricolorul la casele oamenilor.
Pe 1 Decembrie am participat la depunerea de coroane şi la retragerea soldaţilor cu torţe aprinse. A fost emoţionant - părerea mea.
Uite câteva poze... puţin mai altfel:
- bravo, bravo, bravo:

Restaurare.... altădată!

Mulţumesc. Vă mulţumesc sincer vouă celor care v-aţi implicat direct sau indirect în susţinerea Cetăţii Făgăraşului în campania "Restaurare" a Televiziune Române.
Nu a ieşit câştigătoare.
Sincer, mă îndoiesc că "marea câştigătoare" - Vila Elisabeta de la Băile Herculane a fost votată de mai multă lume decât Cetatea Făgăraşului sau Cetatea Sighişoarei. Chiar nu pot crede.
Dacă ar fi fost declarată câştigătoare Cetatea Sighişoarei nu mi-ar fi fost greu să accept; este un monument mai cunoscut, mai vizitat decât Cetatea Făgăraşului; ar fi avut o logică...
Dar Vila Elisabeta de la Herculane???????
Parcă prea e cusută cu aţă albă povestea asta.
Ştiu că TVR-ul nu se va sinchisi, dar eu chiar sunt curioasă cum arată de fapt statistica reală a SMS-urilor şi a apelurilor telefonice primite.
Tu, ipotetic privitor de TVR1 şi fără nicio legătură cu vreun monument, ai fi votat Vila Elisabeta din următoarea listă:

- Biserica de la Părhăuţi
- Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei
- Cetatea Făgăraşului
- Cetatea Oradea
- Cetatea romană de la Adamclisi
- Cinematograful de la Băile Govora
- Linia ferată Oraviţa-Anina
- Observatorul Astronomic Popular din Bucureşti
- Turnurile Cetăţii Sighişoara şi zidul de incintă
- Vila Elisabeta de la Băile Herculane

Ei, ce zici? Ai fi votat Vila Elisabeta?
Mă gândeam eu....

Votează Cetatea Făgăraşului!

Cetatea Făgăraşului a fost, în vara acestui an, subiectul unui film documentar realizat de Televiziunea Română pentru campania de restaurare a monumentelor istorice din România.

În cadrul campaniei demarate de TVR 1, de-a lungul a 10 episoade au fost prezentate 30 de clădiri de patrimoniu din diferite zone ale ţării. În funcţie de numărul de voturi primite de la telespectatori, 10 dintre cele 30 de monumente au ajuns în finala campaniei „Restaurare”. Printre acestea se numără şi Cetatea Făgăraşului.
Pe 1 decembrie 2009 va avea loc finala campaniei „Restaurare” - de la ora 21, în direct pe TVR 1. Pentru a câştiga competiţia, Cetatea Făgăraşului are nevoie de votul fiecăruia dintre noi.
Cu ajutorul nostru, cetatea poate obţine banii pentru renovare adunaţi din apelurile telefonice şi dintr-un teledon organizat cu această ocazie.

Este datoria noastră să acordăm Cetăţii o şansă (cât ar fi ea de mică sau de mare)! Putem face acest lucru printr-un simplu SMS.
Pentru a vota Cetatea Făgăraşului trebuie trimisă cifra 3 prin SMS la numărul 1388, pe 1 decembrie, între orele 9 – 23. Tariful este de 0,95 eurocenţi.
Se poate suna şi de pe telefonul fix la numărul 0900.160.440 (Cetatea Făgăraşului e tot la cifra 3), astfel că oricine poate vota.

Foto de weekend

Fără cuvinte. Cam asta ar fi reacţia în faţa spectacolului de culori şi forme al naturii.
Un asfinţit incredibil, munţi impresionanţi, rămăşiţele unei toamne deosebite... în câteva poze (click pe poze pentru dimensiuni mai mari).

Pentru şefi

Despre şefi, numai de bine. Dacă, de exemplu, s-ar împiedica de câte ori le facem "urări de bine", ar fi numai întinşi pe jos! Dar mai ştim că nu mor stăpânii când vor câinii....
Câţiva angajaţi cu imaginaţie au ales altă variantă pentru a-şi exprima... aprecierea faţă de şefi. Au creat nişte canapele şi fotolii speciale pentru domniile şi funcţiile lor.
Aşadar, stimate şefe şi stimaţi şefi, poftiţi, luaţi loc:
Cu stimă,

Virus pe Messenger

Am păţit-o, dar fără urmări... sper.
Doamnelor şi domnilor, viruşii informatici au învăţat limba română, dar prost, şi au mai învăţat să intre pe Messenger.
Dacă ai primit pe Mess de la cineva cunoscut un buzz şi mesaj de genul
ai grijă, e VIRUS!!!!
Eu am dat click, dar se pare că antivirusul şi-a făcut treaba şi n-am păţit nimic.
Totuşi, dacă am trimis cuiva vreun mesaj ciudat la rândul meu, rogu-vă, daţi-mi de ştire.
Detalii importante despre virusul care face ravagii începând de ieri găseşti aici .

Rugăminte

Doamne Dumnezeule,

Până acum, în acest an, mi i-ai luat pe cântăreţul şi dansatorul preferat - Michael Jackson, pe actorul favorit - Patrick Swayze, pe actriţa favorită - Farah Fawcett.
Doar ca să ştii, politicianul favorit este.... (fiecare completează!)

Parole, parole, parole...

Parole, parole, parole... româneşti, nu franţuzeşti!
Ne cam învârtim în jurul parolelor sau ele în jurul nostru! Nu ştiu exact cum e treaba, care-i ordinea, dar sigur avem de-a face tare mult cu parole.
CNP-ul = parola pe viaţă cu care te identifici peste tot.
Ca să-ţi porneşti celularul, introduci parola (mă rog, PIN-ul, dar tot o parolă-i).
Când deschizi calculatorul, tastezi parola.
Ca să instalezi un program în PC, ai nevoie de parolă.
Ca să-ţi verifici mail-ul/urile, ai nevoie de password.
Ajungi în contul de pe Facebook, Hi5, Twitter şi de pe celelalte n-şpe mii de reţele de socializare doar după ce adaugi cuvântul magic: parola.
Înainte să scoţi bani din bancomat, bagi plasticul în aparat şi parola contului.
Ediţiile online ale unor ziare îţi cer parolă ca să citeşti un articol întreg, altfel capeţi doar o parte din material.
Ca să intri în scara blocului, formezi parola (dacă n-ai sistem şmecher prins la chei).
Mai sunt şi alte exemple? Cred că da.
Astăzi, până la ora 10 a.m., eu am folosit 5 parole deja.


Directia 5 -Parola spre tine


P.S. Baftă la ţinut minte parolele! :D

Dacă...

Dacă tac, nu înseamnă că n-am nimic de zis...
Dacă ascult, nu înseamnă că şi cred ce aud...
Dacă zâmbesc, nu înseamnă că susţin vorbele spuse de altcineva...
Dacă nu ripostez pe moment, nu înseamnă că n-am replică...
Dacă nu întorc lovitura primită, nu înseamnă că nu o voi face la un moment dat, sub o formă sau alta...
Dacă am răbdare, nu înseamnă că am la nesfârşit...

Aşa că, oameni buni (unii, nu toţi), nu-mi insultaţi inteligenţa!
Nu sunt blondă nici măcar la rădăcină!

Caut un motiv

După ziua de ieri, 22 noiembrie 2009 - ziua alegerilor prezidenţiale, am ajuns să caut un motiv - un motiv serios pentru care să-mi mai cresc copiii în România.
Ziua mi-am petrecut-o mai mult în pat din cauza răcelii, dar între televizor şi telefon.
M-am îngrozit ce am văzut şi ce am auzit!
Vei spune că televizorul exagerează şi dezinformează - ştiu, am lucrat puţin în domeniu şi am aflat câte ceva despre cine, ce, unde, când...
Dar, chiar şi aşa, am început să văd prea multe nuanţe de gri în faţa ochilor.
Mă întreb cât îşi vor mai fura românii singuri căciula? Ştie cineva? Nicio estimare?
Am fost şi la vot, cu speranţe (dar nu prea mari) pentru cel pe care l-am votat. Dezamăgirea cea mare nu vine din faptul că nu a prins turul doi.
Amărăciunea, scârba, lehamitea (spune-i cum vrei) vin din felul de a fi şi a gândi al multor români, evident, nu al celor cu coloană vertebrală.
Unii s-au lăsat cumpăraţi cu 20 - 30 de lei! Cât trebuie să fii de jalnic să te rişti pentru 20 de lei? Rişti să stai la coadă câte 4-5 ceasuri ca să ajungi să-ţi dai votul tău cumpărat (cum s-a întâmplat cu sutele de votanţi din Gara de Nord din Bucureşti şi nu numai) şi rişti dosar penal şi poate puşcărie. De integritate morală nu mai poate fi vorba în asemenea cazuri.
Pe de altă parte, cum rămâne cu banii?
Au primit bani din partea celor care, la rândul lor, nu le-au dat banii cuveniţi în mod normal (burse, salarii, pensii, subvenţii, etc.) sau le-au luat muuuult mai mulţi bani (impozite, taxe, etc.). Şi uite aşa şi-au furat iarăşi căciula.
Ce motiv bun aş mai putea avea să-mi cresc copiii între asemenea oameni?

Eu cu cine votez?

(foto de pe Anti-Plicti)

UPDATE: am fost la vot. Să vedem ce va fi...

Doamne, ocroteşte-i pe români

Doamne, nu uita de noi
Suntem săraci, plini de nevoi
Doamne, ocroteşte-i pe români.

Suntem săraci şi plini de-amar
Plânsu' nostru-i în zadar
Doamne, ocroteşte-i pe români

Săracă ţară bogată
Mult ai trăit supărată
Doamne, ocroteşte-i pe români

Probabil că ai recunoscut versurile din cântecul Savei Negrean Brudaşcu. Am sentimentul că astăzi, mai ales, ni se potrivesc tare bine.
Greşesc?

Cel mai bun dansator

Nu e nevoie de prea multe vorbe de prezentare pentru următorul material.
Se ia un bebeluş, se aşează în faţa unui televizor şi se porneşte camera de filmat.
Restul vine de la sine:
video

Dicţionar de înţeles femeile/bărbaţii

Să fie clar, 'la tăţi ni greu'. Câteodată ne e greu să ne înţelegem pe noi, darmite pe ceilalţi. Tocmai de aceea, pe lângă celebrul Dicţionar explicativ al limbii române, au apărut şi mici ajutoare care ne arată ce s-ar putea sau chiar se ascunde în spatele cuvintelor.

Mic dicţionar de înţeles femeile

Da = Nu
Nu = Da
Poate = Nu
Îmi pare rău = Îţi va părea rău!
Ne-ar trebui = Eu vreau
Fă cum vrei! = O să plăteşti cu vârf şi îndesat!
Hotărăşte tu! = Hotărârea cea bună ţi-am spus-o deja!
Trebuie să vorbim = Iar trebuie să te critic
Bineînţeles, fă cum vrei = Nu vreau sub nicio formă să faci asta!
Nu sunt supărata = Bineînţeles că sunt supărată, boule!
Ai un aer atât de bărbătesc... = Ar fi cazul să te bărbiereşti
Cum de te porţi aşa frumos astăzi? = Aşadar vrei să facem sex astăzi?
Aş vrea perdele noi = Aş vrea perdele, covoare, mobilă şi tapete noi
Mă iubeşti? = Am trecut astăzi pe la magazinul de bijuterii, să-ţi spun ce mi-a plăcut?
Cât de tare ma iubeşti? = Am facut ceva ce sigur nu-ţi place
Nu-i nimic... = Tâmpitule!

Mic dicţionar de înţeles bărbaţii

Mi-e foame = Mi-e foame
Sunt obosit = Sunt obosit
Ce rochie frumoasă! = Ce sâni frumoşi!
Da, îmi place noua coafură = O grămadă de bani la coafor şi uite ce iese!
Am putea ieşi la un restaurant? = Vreau să facem sex
Vrei să dansam? = Vreau să facem sex
Mă cam plictisesc aici... = Vreau să facem sex
Te iubesc = Vreau să facem sex
Te ador = Ştiu că am mai spus deja, dar... vreau să facem sex!

Antirid eficient

Gata cu jumătate de săptămână. După asemenea performanţă, cred că mai toţi avem nevoie de un tratament antirid. Cremele şi masajul facial le lăsăm în seama doamnelor de la cosmetică; cum stăm rău cu timpul din cauză de muncă, familie, copii, examene, etc., eu propun un tratament antirid... de criză (de timp, evident).
E bun pentru toată lumea, deci şi pentru bărbaţi, n-are efecte adverse (cel puţin nu cunoscute), nu e costisitor şi e tare uşor de aplicat. Adică: se citesc următoarele poante bune, se râde după gust şi se scapă de încreţiturile de pe frunte, mai ales.
Avem aşa:

Femeile se împart în trei categorii:
1. Frumoase
2. Credincioase
3. Frumoase şi credincioase, dar din plastic.
........................

Femeia la volan e ca o stea: pe ea o văd toţi, dar ea - pe nimeni.
................

Felicitare la radio:
- O felicit pe scumpa mea Maria cu ocazia zilei ei de naştere, îi doresc numai bine, o iubesc şi va rog să-i puneţi melodia "Eu niciodata nu mă însor cu tine".
.................

Rămâne cum am stabilit!

Deci (ca să încep în dulcele stil autohton) acum două zile am făcut o cerere. N-am primit un răspuns clar negru/albastru pe alb, dar mi s-a dat de înţeles. Fie şefii mi-au făcut nişte urări de bine care m-au şi ajuns, fie tot ei au nişte pile la cineva mai sus, că m-am liniştit ca la carte.
Adică: am scăpat temporar de colegul de care mă plângeam (n.r. Stres), dar am dat peste sor'sa: Viroza. Nasoală şi răzbunătoare cât pentru şapte vieţi de păcate.
N-am habar de ce, dar s-a dat la gâtul meu. Rău de tot. La început m-a-nţepat, afurisita, ca să-mi arate că nu-i de glumit. E versată aşa că nu se lasă dusă cu zăhărelul.
Mi s-a jucat cu focul prin tot esofagul.
S-a distrat, printre altele, dându-mi şi dureri de cap.
Am servit-o cu ceai, c-am zis să fiu politicoasă. Ţi-ai găsit, mai tare s-a înrăit, nenorocita.
I-am dat bombonele şi bombonici cu vitamine, doar-doar se-nmoaie. Da' de unde?!
I s-a pus şi mai tare pata pe mine.
S-a dat la mine... cu tuse.
Nu mi-a iertat nicio coardă vocală. Din cauza nemernicei, acum emit duioase sunete de butoi şi talăngi atunci când vorbesc.
Ce să mai zic? M-a stors de toate puterile şi tot nu se lasă.
Gata, recunosc că m-a pus jos înainte să apuc să fac ceva. A câştigat bătălia.
DAR nu războiul!
Parol.

Sunt 64% român(că)

Te-ai întrebat vreodată cât eşti de român(că)? Ei, uite că s-a pus d'un test pe tema asta. Să nu te aştepţi să fie ştiinţific; e cu sare şi piper, 100% românesc.
Am primit linku' (mulţumesc Alinuţa), am răspuns la 20 de întrebări, iar rezultatul zice aşa:

Eşti frate cu diavolu', iar puntea e viaţa. (vreau detalii!)
Ţi-e bine în România că ştii că altundeva nu te-ai descurca. - corect, dar nu complet: nu m-aş descurca fără familie.

Dacă ţi s-ar da bani, ai şi arbora un steag de ziua naţională. - să nu exagerăm!

Când vorbeşti cu străinii devii şi mai patriot decât de obicei şi începi să le spui despre Brâncuşi şi Duckadam chiar dacă nu-ţi place nici pictura, nici handbalul. - Brâncuşi pictor? hai, pe bune?!

Nu asculţi manele, dar după ce te îmbeţi, parcă merg. - oh, nu! nici măcar atunci!

Îţi place să-i corectezi pe alţii când greşesc. - vinovat!

Şpaga e prietena ta bună. - ok, recunosc c'am primit de vreo 2 ori câte-o ciocolată.

Răspunsurile astea se aplică tuturor care scot un scor între 51 şi 70 de puncte, eu m-am oprit la 64.
Te bagi şi tu la test? Click aici.

Cerere

Domnilor şefi,

Astăzi începe o nouă săptămână şi vă rog, cum n-am făcut-o niciodată, să-mi aprobaţi cererea de a avea o săptămână normală - din punctul meu de vedere şi nu al dumneavoastră.
Îmi doresc să plec de la muncă înainte de 9-10 seara!
Mi-ar plăcea ca acasă să nu mai am diverse de făcut tot pentru firmă!
Dacă se poate, aş vrea să-mi îngăduiţi să respect termenele date înainte de a primi alte sarcini de serviciu, că şi aşa sunt cam varză!

Aş vrea să-l detaşaţi în alt departament pe colegul care se ţine scai de mine şi-mi face zile fripte. Îl cheamă Stres.
Nu o luaţi ca bârfă dar, din vina lui, zilele trecute am încercat să descui uşa biroului cu alarma de la maşină, am trimis mail-uri importante fără a ataşa fişierele/informaţiile la care făcusem referire în mail, am folosit un ton oficial chiar şi cu prietenii care m-au sunat să mă întrebe de sănătate, am xeroxat pagini goale, iar telefonul mi-a făcut inima s-o ia la sănătoasa de mai multe ori când a sunat.

Sper să avizaţi favorabil această umilă cerere.

Vă mulţumesc anticipat şi aştept răspunsul dumneavoastră.
T.

Să vorbim frumos...

Să vorbim frumos despre femei!
Nu este "uşuratică" ci este "accesibilă orizontal".
Nu este o "blondă proastă" ci o "persoană cu părul deschis care s-a abătut de la calea informaţiei".
Nu te "sâcâie" ci devine "repetitivă verbal".
Nu este "rece" sau "frigidă" ci este "inaccesibilă termic".
Nu "are straturi de fard" ci a atins o "saturaţie cosmetică".
Nu este o "prostituată de pe centură" ci este un "furnizor cu preţuri mici".
Nu "găteşte prost" ci este "compatibilă cu cuptorul cu microunde".
Nu "poartă prea multe bijuterii" ci este "îngreunată metalic".
Nu este "narcisistă" ci este "excesiv de preocupată de calităţile sale".

Să vorbim frumos despre bărbaţi!
Nu este un "alcoolic" ci a dezvoltat "o capacitate de a depozita alcoolul".
Nu este un "dansator prost" ci este "mult prea caucazian".
Nu "se rătăceşte tot timpul" ci "investighează destinaţii alternative".
Nu "cheleşte" ci este într-o "regresie pilozitală".
Nu se poarta ca un "cretin" ci a dezvoltat o "descreştere a capacităţii creierului".

Cerşetorii

Ce ne facem cu ei, cu cerşetorii? Şi aici nu e vorba de cei care se înjosesc fără limită şi ne imploră, într-un fel sau altul, să le dăm votul (că tot e campanie electorală) - ăştia-s altă categorie de cerşetori şi nu-i băgăm în seamă.
Ce ne facem cu cerşetorii adevăraţi, cu zdrenţuroşii din intersecţie, cu sărmanii de la semafor, cu mâinile întinse la uşile magazinelor?
Le dăm sau nu de pomană?
Înainte de a da un răspuns, trebuie privite ambele feţe ale problemei, de aceeaşi importanţă:
- dacă dai un ban cerşetorului, încurajezi cerşetoria!
Nu puţine sunt cazurile în care 'recolta' cerşetorului într-o zi/lună e mai mare decât salariul unui angajat într-o fabrică, de exemplu.
Apoi sunt cazurile deja celebre ale cerşetorilor care dau pe băutură tot ce adună sau, mai grav, ale copiilor trimişi de părinţi să cerşească pentru ca aceştia să aibă bani pentru ţigări şi băutură.
Vârful icebergului îl reprezintă, desigur, exemplul cerşetorului cu cont grăsuţ în bancă şi cazul cerşetoarei care se deplasează cu taxiul de acasă la "locul de muncă".
- dacă nu eşti milostiv, nu eşti om bun (sau bun creştin)!
Imposibil să nu ţi se înmoaie inima când vezi vreun amărât cu mâna întinsă, slab, nespălat, neîngrijit, flămând... Poţi trece pe lângă el ignorându-l?
În asemenea cazuri ce faci? Îi dai un ban ca să-l ajuţi sau nu-i dai ca să nu încurajezi cerşetoria. Ba mai mult, poate doar se preface ca să impresioneze.
Aşadar, ce faci?

Eşti roboţel?

Nu ai zile în care parcă eşti şeful roboţilor? Zile în care faci totul ca şi cum ai fi fost programat, nu observi prea multe în jur, 'roboteşti' la ale tale fără mare interes, dar cu o oarecare conştiinciozitate?
Nu contează dacă sunt multe sau puţine, important e că există şi trebuie "rezolvate".
Reţete există, nu ne putem plânge. Una uşor de digerat şi cu efecte bunicele (ca să nu zic bune spre foarte bune) este următoarea: deconectarea de la sistem pentru 2 minute, lecturarea unui text haios iar apoi... back to work.
30 de secunde au trecut deja de când te-ai deconectat, aşa că citeşte următoarele cugetări foarte.... 'profunde':
De câte ori pe an e leneş românul?
-Doar de 2 ori, da-l ţine câte 6 luni...
Un om mergea pe cal şi dintr-o dată a căzut. De ce?
-S-a terminat calul.
Cum se numesc rudele Papei?
- PapaRude!
Cum se numesc naşii Papei?
- PapaNaşi!
Ce este un celibatar?
- Un om care a pierdut ocazia de a face nefericită o femeie.
Cum îşi aleg chinezii numele viitorului copil?
- Dau drumul unui lighean pe scări şi notează ce aud.
Cum se obţine lumina cu ajutorul apei?
- Spălând geamurile!
De ce nu se duc toţi managerii în concediu în acelaşi timp?
- Ca să nu se vadă că merge compania şi fără ei.
O pată aurie zboară prin casă. Ce poate fi?
- O muscă cu dinte de aur.
De ce stă găina pe gard?
- Să-i vadă cocoşul picioarele.
De ce un cocoş cântă cu ochii închişi?
- Să vadă lumea că ştie versurile pe de rost.
Ce are Brad Pitt prea scurt, Schwartzenegger prea lung, Madona nu are, iar Papa nu-l prea foloseşte?
- Numele de familie!
Ştii cum se salută somalezii?
- Ce vânt te aduce pe aici?
Ce face un câine în deşert?
- Caută disperat un copac.
Ce au făcut strămoşii noştri după ce au trecut Dunărea?
- Şi-au uscat hainele...
Care este varianta scurta a Scrisoarii a III-a ?
- Tu eşti Mircea?
- NU!

Gata, au trecut cele 2 minute! Back to work. Să ai o zi frumoasă!

Mulţumesc

Mulţumesc :
* pentru o nouă zi în care m-am trezit în tihna casei şi familiei
* pentru dragostea ce mi-o împărtăşesc cei apropiaţi
* pentru sănătatea de care mă bucur
* pentru că şi astăzi avem ce pune pe masă
* pentru că şoferul care mi-a tăiat calea de dimineaţă a frânat înainte să mă izbească
* pentru locul de muncă cu suişurile şi coborâşurile lui
* pentru că unii colegi mai ştiu să zâmbească
* pentru email-urile frumoase pe care le-am primit şi m-au făcut să zâmbesc
* pentru încrederea în zile mai bune
* pentru piedicile care mă vor face să merg mai departe
* pentru problemele mari ce trebuie rezolvate, dar, comparativ, muuult mai mici decât ale altora
* pentru sprijinul prietenilor
* pentru Trafic de gânduri
* pentru lista asta care n-are sfârşit....

Îţi mulţumesc şi ţie, cititorule de blog, că mi-ai acordat câteva zeci de secunde din viaţa ta. Acum e rândul tău să faci o listă...

Negru

Negrul e o culoare elegantă, sobră sau sumbră - depinde de contextul în care este purtat.
Să luăm prima variantă: o petrecere. Dacă arunci un ochi peste petrecăreţi, singura concluzie este că negrul predomină. Dar să-i excludem pe domni, că ei nu au prea multe variante în alegerea culorii costumului/sacoului.
Doamnele preferă negrul că subţiază, le face mai suple, etc - sunt de înţeles până la urmă. Dar care-i motivaţia slăbănoagelor? Ele de ce poartă negru? După ce că sunt ca scobitoarile, mai pun pe ele rochii/bluze/fuste negre!!! Aloooooo! Schimbaţi-vă oglinda că vă minte, stimate doamne şi domnişoare filiforme.
Când ai peste 1,65 m înălţime, sub 55 kg şi pui pe tine haine negre pari.... somaleză. Parcă te zgârie pe retină să vezi aşa ceva. Ar trebui să fie strict interzisă purtarea hainelor negre în cazul scândurilor!
Nu vă faceţi griji că n-are cine purta culoarea asta! Staţi liniştite, suntem noi restul, balenuţe sau balenoaie, care suntem avantajate de negru.
Pe serioaselea (vorba fiică-mi), încercaţi alb, galben sau roz. Bag mâna în foc că vă prind de minune culorile astea; lăsaţi negrul în seama doamnelor şi domnişoarelor cu şunculiţe.

La frizerie

În weekend l-am dus pe piciu' la frizerie. Clienţi cu duiumul, aşa că aveau de lucru cei trei frizeri (două doamne şi un domn). Am hotărât totuşi să rămânem cuminţi la coadă, că doar n-avea să dureze o veşnicie. Să fim serioşi, clienţii doreau doar să se tundă, nu să se vopsească sau să-şi pună părul pe moaţe.
Zis şi făcut, ne punem pe aşteptat.
Caut din priviri un loc liber ca să stau jos - deh, zi lungă pe tocuri, haină groasă şi grea pe umeri, alergătură multă.
Toate locurile pe scaune şi bănci - ocupate. Bun, aşteptăm în picioare. Una dintre doamnele care tunde sesizează situaţia şi îşi întreabă colegii dacă nu mai e vreun scaun liber pe undeva. Ştie prea bine că nu mai e, dar se gândeşte că poate se simte vreunul dintre clienţi să cedeze locul.
Nu m-am aşteptat să se ridice vreunul ca să mă lase pe mine să stau jos, dar mi s-a părut normal ca distinşii băieţi şi domni (mai exact 8 masculi) care se lăfăiau crăcănaţi pe locurile de stat jos să strângă oarecum rândurile şi să-mi facă şi mie loc. Ei na, ţi-ai găsit. Unul nu şi-a mişcat fizicul.
Frizeriţa ar fi vrut să le facă nişte urări de bine, dar s-a abţinut, dând nemulţumită din cap... 'bărbaţii ăştia'.
M-a răzbunat însă. După ce l-a tuns pe clientul de pe scaun, l-a luat pe piciul meu.
Nu ştiu cât de nemulţumiţi au fost ceilalţi şi ce grimase au făcut. Erau în spatele meu şi nu m-am obosit să mă uit înapoi.

Ce e în mintea unei femei?

Probabil că 99,9 % dintre bărbaţi se întreabă chestia asta. Nu fără motiv, de cele mai multe ori.
Ok, să recunoaştem că femeile nu sunt chiar uşor de înţeles şi acceptat. Dar ce v-aţi face, domnilor, fără nişte dureri de cap şi complicaţii à la femme?
Da, viaţa v-ar fi mai uşoară, dar şi frumoasă? Nu cred.
Ei bine, după studii îndelungate, cercetătorii au reuşit să vină cu o explicaţie sub formă de schemă în ceea ce priveşte modul de funcţionare al unui creier feminin.
Schema este destul de uşor de înţeles:

Photobucket

Fiecare biluţă albastră este un gând, o decizie sau o problemă care trebuie rezolvată.
Pe de altă parte, bărbaţii au doar 2 biluţe, iar acestea le ocupă în întregime gândurile!!!

M-am născut duminica. Tu?

Nu-mi place să mă laud, dar acum n-am ce face. Sunt de noroc nimerită!!! :))
Conform vorbelor din popor, copilul născut duminica e de noroc nimerit, iar eu am chinuit-o pe mama taman într-o zi de duminică!
Uitându-mă înapoi la anii trecuţi, sunt foarte-foarte de acord cu zicala populară (uite aşa, ca să moară unii şi alţii de ciudă :P).

Despre copiii născuţi în alte zile se spune aşa:

Lunea - va avea chip cinstit
Marţea - va fi trist şi mohorât
Miercurea - va fi mereu vesel şi fericit
Joia - mult va peregrina
Vinerea - pe lângă casă va sta
Sâmbăta - mult şi multe va dărui, dar la rându-i puţine în viaţă va primi!

Ca să afli în ce zi a săptămânii te-ai născut, ai mai multe variante:
1) dai click pe calendarul calculatorului şi te apuci să-ţi cauţi data naşterii
2) cauţi în calendarul telefonului mobil
3) intri aici şi introduci data naşterii

Perle, să trăiţi!

Permiteţi să raportez câteva perle culese (de alţii) din armata română:

1. Fruntaşul Popescu va fi pedepsit cu 5 zile de arest pe motiv că a fost găsit cu o persoană de sex feminin la gardul unităţii în loc să fie în pat!

2. Sergentul Georgescu va fi pedepsit cu 5 zile de arest pe motiv că, imitând vocea locotenentului Ionescu, a urlat ca un bou!

3. Instrucţia domnului medic militar Ionescu cu tema "Cum rămân sănătos" se amână pe motiv de boală!

4. Băgaţi la tărtăcuţă: regulamentul nu poate fi încălcat absolut niciodată, cu excepţia situaţiilor prevăzute de regulament!

Exerciţiu de imaginaţie

Imaginează-ţi pentru câteva momente următorul scenariu (sumbru, dar poate hotărâtor): în dimineaţa asta nu te-ai mai fi trezit! Să zicem că inima ta s-ar fi oprit să bată în timpul somnului sau, din orice alt motiv, ai fi murit în somn.
Ce ai lăsa în urmă?
Probabil că persoanele apropiate ar suferi foarte tare.
Altceva?
Gândeşte-te câte ar rămâne nerezolvate în urma ta, iar aici nu e vorba de lucrurile mărunte.
Cu câţi prieteni şi/sau rude eşti certat/ă? Cum ar fi dacă acum nu ai mai putea să-i suni, să le spui că-ţi pare rău, că ţi-e dor de el sau ea?
Câte dorinţe ale tale ar rămâne tăinuite pentru totdeauna deoarece n-ai avut destul curaj sau voinţă să ţi le îndeplineşti?
Câte cuvinte nespuse pentru că ţi-a fost frică sau poate jenă?
Câte promisiuni amânate iar şi iar ar rămâne tot neonorate? Pentru vecie însă!
Câte minciuni ar intra cu tine în pământ împovărându-i şi pe alţii?
Şi, de ce nu, cu ce datorii ţi-ai încărca familia?
Nu ne place să ne gândim şi să vorbim despre moarte, dar toţi vom trece la un moment dat dincolo de hotarul acestei vieţi.
Ce rămâne în urma noastră?
Reproşuri şi nenumărate încurcături pe care apropiaţii trebuie să le descurce sau amintirea unei persoane care a ştiut să-şi facă curat în propria viaţă?

Gripa porcină

A înnebunit lupul! Iar ne crizăm. De data asta e gripa porcină la mijloc. Cât e, de fapt, de grav? Ce pericol real ne pândeşte?
HABAR N-AM!
Se pare că gripa asta a omorât până acum aproape 5.000 de oameni în întreaga lume; ţigările omoară 400.000 de oameni în fiecare an doar în Europa.
Comparaţia spune muuuulte.
Presa a luat-o razna, ca de obicei, aşa că nu mai crede chiar tot ce se spune/scrie la TV, radio sau prin ziare.
Înainte să te isterizezi din cauza unui strănut, informează-te! Citeşte despre şi gândeşte-te mai bine la isteria AH1N1. Un material complex găseşti aici.

Puii din China

Până acum am primit n-şpe mii de mail-uri despre acelaşi subiect: puii din China.
Probabil că şi tu ai aflat cum se colectează puii morţi, cum sunt azvârliţi pentru depozitare într-o curte, apoi sunt cufundaţi în apa fiartă într-un cazan ruginit, jupuiţi, decontaminaţi cu substanţe chimice iar la final vopsiţi cu diverşi coloranţi ca să arate bine în rafturile magazinelor. Toată povestea este exemplificată şi cu poze pentru credibilitate!
Mail-ul cu puii din China conţine şi sfaturi utile, evident: "Pentru a vă păstra sănătatea dumneavoastră, evitaţi toate produsele alimentare importate din China"!!!
Şi acum întrebare retorică: Cât trebuie să fi de bătut în cap să cumperi altceva decât, poate, orez produs în China?
Hai să fim serioşi. Nu zic că tot ce e din China e de proastă spre foarte proastă calitate, dar cele mai multe chestii aşa sunt.
Toţi am avut măcar un produs chinezesc la/pe noi. Ne-am convins (sau măcar aşa ar fi trebuit) de calitatea sa, deci ar trebui să fim chiar sinucigaşi să mai cumpărăm şi produse alimentare din aceeaşi ţară.
Dar să ne întoarcem la mail-ul care înconjoară lumea.
Finalul lui are ceva mai multă logică, părerea mea:
În zilele noastre, chinezii ştiu că consumatorii nu prefera produsele "Made in China", aşa că nu mai indică lizibil ţara de provenienţă a produselor.
Cum poţi diferenţia produsele pe care le cumperi? Care sunt făcute în SUA, Filipine, Taiwan sau China?
Primele 3 cifre din codul de bare al unui produs indică ţara de unde provine.

Exemplele
Toate codurile care încep cu: 690, 691, 692 - 695 sunt din China; codul 471 = fabricat în Taiwan.

Alte coduri:
00 - 13: SUA şi Canada
30 - 37: Franţa
40 - 44: Germania
480-489: Filipine
49: Japonia
50: Marea Britanie
57: Danemarca
628: Arabia Saudită
629: Emiratele Arabe Unite
64: Finlanda
740-745: America Centrală
76: Elveţia şi Liechtenstein

Cam asta ar fi cu atenţionarea.
Dacă încă n-ai primit mail-ul şi vrei să te oripilezi din cauza unor poze hidoase, dă-mi un buzz! :))

Înjurături

Printre primele cuvinte învăţate într-o altă limbă sunt înjurăturile, corect?
Cele mai uşor de reţinut dintr-o limbă străină sunt înjurăturile, nu?
Tot despre înjurături este vorba şi în cele ce urmează, doar că... în varianta soft. Când nu-ţi permiţi să foloseşti generoasa ofertă din domeniu, poţi încerca una din variantele de mai jos. Chiar dacă sunt împărţite pe categorii, înjurăturile au o plajă largă de folosire:

Înjurături pentru şef/şefă
- Tu ai arăta foarte bine în ceva lung, curgător... de exemplu: Dunăre, Amazon, Nil,...
- S-a sinucis vreodată cineva din familia ta? Nu? Cum ar fi?
- Oare este astăzi o zi deosebită sau eşti de obicei aşa de tâmpit?
- O zi fără tine e ca o lună de concediu!

Înjurături pentru amic/amică
- Tu reuşeşti să faci pe cineva să aprecieze liniştea!
- Nu, eu nu aud rău... te ignor numai.
- Nu te-au rugat niciodată părinţii să fugi de-acasă?

Înjurături pentru cunoştinţe
- Eşti la fel de binevenit ca telefonul care sună în timpul unei partide de amor!
- Bancul pe care ţi-l voi spune e aşa de bun că o să-ţi pice faţa... oh, dar vad că îl cunoşti deja!
- Fiecare trebuie să existe, dar de ce tocmai tu?
- Dacă te-am jignit, am savurat-o!

Înjurături pentru partener/parteneră
- Data viitoare cand ai de gand să-ţi arunci ţoalele, nu te dezbrăca!
- Eşti într-adevăr un argument convingător pentru paturi separate!
- De ce nu mergem noi doi undeva unde poate fiecare să fie de unul singur?
- Te rog să nu te mişti! Aş vrea să te uit aşa cum eşti!
-Eu nu uit niciodată un chip, dar în cazul tău o sa fac o excepţie!
- Am avut o seară foarte placută; n-a fost seara asta, dar nu mă vait!

Petiţie

Trebuie să citeşti petiţia de mai jos! Pur şi simplu trebuie! E autentică şi incredibilă!
Să nu uităm că, în general, ăl' mai deştept e pus să scrie! (click pe poză s-o vezi la dimensiuni mai mari)
Mai poţi spune ceva? Probabil că nu; modul de exprimare şi tona de greşeli spun totul!

Părintele Teofil a plecat la cele veşnice



3 martie 1929 - 29 octombrie 2009

"Eu personal am intrat în viaţa conştientă ca nevăzător.
Să zicem că vina pentru aceasta o poartă bunicii sau străbunicii mei. Dacă vina pentru aceasta o poartă străbunii mei, pentru ei situaţia mea n-are nici un sens, căci eu sunt îngrădit în posibilităţile mele, iar ei nu ştiu nimic despre acesta.
Dacă vina o poartă bunicii mei, nici pentru ei n-ar prea avea sens situaţia mea deficitară, deoarece ei prea puţin au fost martori la acestă situaţie de neputinţă şi în orice caz situaţia mea deficitară se prelungeşte cu mult după durata vieţii lor.
Dar poate că vina pentru situaţia mea o poartă părinţii mei. Nici în acest caz nu văd nici o justificare a insuficienţei mele, întrucât ei au privit totdeauna ca ceva normal pentru mine şi pentru ei situaţia mea.
În ce mă priveşte, mărturisesc că n-am constatat şi n-am observat niciodată la părinţii mei vreun avantaj moral faţă de alţi oameni care n-au avut în familia lor astfel de cazuri. Dar poate, în cele din urmă, la baza situaţiei mele deficitare nu e o vină propriu-zisă, ci e o raţiune divină, pozitivă, în vederea folosului meu propriu şi al altora care ar veni în legătură cu mine şi care ar putea câştiga ceva pozitiv din situaţia mea specială.
Eu aşa am nădejde. De aceea dau laudă lui Dumnezeu pentru toate." (din mărturisirile Părintelui Teofil)
Dumnezeu să-l odihnească!

(foto Mănăstirea Sâmbăta)

Too sexy for my job

Too sexy for my job - o reclamă disperată? Nu. Mulţumesc, nu mi-au murit lăudătorii (încă!).
"Too sexy for my job" scrie azi pe bluza mea (vezi poza).
Da, am ales bluza pentru slogan! Sloganul m-a făcut să mă întreb ce am fost şi ce-am ajuns, profesional vorbind.
Nici una, nici două, mi-am luat prietenii şi cunoştinţele la puricat să văd cum stau lucrurile şi la ei. Nu-i iau în calcul pe cei care îşi fac meseria pentru care s-au pregătit ci pe cei care una au învăţat şi alta fac!
Aşadar avem aşa:
- absolventă de germană - engleză prestează acum PR şi resurse umane& salarii
- economist cu acte în regulă face producţie audio
- după ce a terminat Comunicare şi Relaţii publice a ajuns în aer - la propriu! (realizează emisiuni radio)
- o blondă de la drept învârte banii într-o bancă
- absolvent de sport coordonează activitatea într-un magazin Domo
- finalistă la teatrologie face emisiuni radio
- jurnalist la origini conduce primăria
- absolventă de teologie face tehnoredactare la mai multe publicaţii
- psiholog de meserie, educă piticii de la grădi
- ecolog cu diplomă are gijă de cum muncesc alţii (inspector în securitatea şi sănătatea muncii)
- după studii în biblioteconomie, studiază noutăţile muzicale într-un post de radio
- alt economist a ajuns director de televiziune
- actriţă la origini editează reviste de style
Şi tu? Faci ceea ce ai învăţat în şcoală?

P.S. Sunt curioasă câţi vor veni în birou să-mi vadă bluza! :))