Trafic de gânduri...

S-a întâmplat acum 13 ani. Prinţesa Diana îşi pierdea viaţa într-un accident de maşină în Paris.
Presa... câte a mai făcut presa...
- i-a urmărit fiecare pas din momentul în care s-a logodit cu prinţul Charles
- a arătat-o lumii cât e de frumoasă, blândă, tolerantă, elegantă
- a stat pe urmele ei chiar şi în gaură de şarpe
- i-a analizat şi disecat fiecare mişcare, fiecare privire, fiecare gest
- a vrut să-i afle orice secret, fără să-i afle însă adevărata tragedie pe care o trăia
- a distrus-o

A fost numită prinţesa britanicilor şi nu numai.
Adevărul (sau măcar o parte din el) a început să iasă la lumină după ce ea a plecat spre alte tărâmuri.
Cu 6 ani înainte de acel moment, Prinţesa Diana a înregistrat câteva casete audio în care a făcut nişte mărturisiri şocante: în spatele imaginii de prinţesă fericită se ascundeau de fapt tentative de sinucidere, lupta cu bulimia, un soţ infidel încă din momentul logodnei, tensiuni incredibile în familia regală...
Şi totuşi ea a continuat să zâmbească lumii!

Poate tocmai de aceea a rămas o Prinţesă şi după despărţirea de Charles...

Aseară TVR1 a prezentat prima parte dintr-un documentar extrem de interesant despre Diana. Partea a doua urmează astăzi de la 23.00. Chiar merită să te uiţi.
Ştiai că prinţul a preferat să citească filozofii în luna de miere decât să-şi petreacă timpul alături de soţia sa? Sau că a fost profund dezamăgit că al doilea lor copil era tot băiat, ba mai mult că avea părul roşcat? etc.
Câte ceva din drama de după zâmbetul fericit al Dianei, în documentarul "Prinţesa Diana - Înregistrări secrete" - astăzi la TVR1 ora 23:00.

Nu-mi place să iau plase. De niciun fel, nici la propriu şi cu atât mai puţin la figurat. Chiar urăsc să iau plase, adică să le cumpăr. Simt că îmi furnică pielea, iar sângele îmi clocoteşte în vene şi o ia într-o viteză nebună spre cap; mă apucă o stare de nervozitate maximă combinată cu o oftică serioasă atunci când realizez că trebuie să cumpăr plase. Şi cum să nu mi se întâmple toate astea când mă învârt într-un cerc nenorocit de vicios?!

Fac cumpărături, cumpăr şi plase, duc totul acasă, plasele rămase în stare bună le păstrez "pentru datat viitoare". Când plec din nou la cumpărături, bineînţeles că uit să iau plase cu mine, aşa că iarăşi cumpăr 1-2 plase. Şi iarăşi le păstrez pentru "data viitoare". Şi tot aşa...

Am acasă un sertar plin cu plase şi plăsuţe, pungi şi punguliţe, ceea ce mă face să mă enervez şi mai crunt la magazin, când realizez că trebuie din nou să cumpăr o plasă.

Deunăzi am scos însă o plasă din sertar pentru că urma să ies la cumpărături. Bineînţeles că am uitat-o acasă. Ajunsă la casierie, am început să cotrobăi în geantă după plasă. Ia-o de unde nu-i.
O fi în maşină, zic, şi pun toate cumpărăturile în coş.
Ajung la maşină şi... nimic. Ptiii, unde ţi-a stat capul fată? Măcar să fi luat una din magazin, dar acum e prea târziu!
Cum nu aveam soluţii, am pus cumpărăturile (chestii mărunte mărunte, evident!) direct în portbagaj, spre mirarea şi mila profundă a trecătorilor (ia uite bă la asta, vine cu maşina la cumpărături, da' n-are bani şi de-o plasă!!!!)

Cel mai tare mă enervează cele din plastic, fie că-s plase, fie că-s pungi. 'Oi fi eu cu capu', dar de câte ori arunc o plasă/pungă la gunoi îmi vine în minte imaginea caracteristică ţărişoarei noastre: la orice colţ de drum, în copaci, lângă şosea, pe malul apei zace în duşmănie măcar câte-o pungă/plasă/ceva din plastic. Plus niscai doze, dar despre ele vorbim altă dată.

Orice plastic aruncat în coşul de gunoi mă face să mă întreb pe unde va ajunge, purtat de vânt/gunoieri/soartă?
Orice plastic aruncat la gunoi mă duce cu gândul la faptul că iarăşi îi servesc naturii o picătură de otravă. Iar ea înghite... încă.

Reuşită caricatura, corect? Mai sunt şi alţii care, la fel ca Michael Jackson, n-au scăpat prea uşor: Obama, Brad şi Angelina, Einstein, Mr. Bean. Seria de caricaturi nu se opreşte aici ci... va urma.

Una gândeşti, alta zici - ni se întâmplă tuturor de multe ori (femeilor de cele mai multe ori :D). De aici plecând, au fost inventate tot soiul de dicţionare explicative; tot de la aceeaşi teorie plecând, s-a încercat înţelegerea mesajelor profunde, dincolo de aparenţe, a statusurilor de Yahoo Messenger. Să nu crezi că-i de glumă! Nu! În funcţie de unde locuieşte, de meseria sau felul de a fi al omului, fiecare status poate însemna altceva.
Aşadar:

Rural:
online = pe prispă
busy = îs la prăşit
stepped out = plecat la oraş
be right back = bat nevasta/copilu’
not at my desk = pe uliţă
on the phone = mi-am luat mobil
invisible to everyone = sunt cu vicleşug
offline = doborât de băutură

Moldova:
online = cari dai o beri?

- Copilaşul tău de 2-3-4 anişori se bucură din plin de viaţa nocturnă tumultoasă pe care i-o asiguri cărându-l după tine pe la terase, baruri şi discoteci, nu-i aşa? Da, da, orice pediatru din lume îţi recomandă să-l culci pe pitic pe la ora 1-2-3 în noapte după ce l-ai tăgârţat peste tot cu tine.

- De ce îţi chinui câinele ducându-l la mare? Adică bietul husky sau orice altă rasă de câine blănoasă cu ce-a greşit de trebuie să îndure soarele fierbinte? Faptul că săracul animal scoate limba de un metru nu-ţi spune nimic, băi stăpânule/stăpâno?

Pentru blonde, brunete, roşcate & co:

- Dacă tot te ascunzi de soare şi stai sub umbrelă pe plajă, pentru ce mai faci topless?

- Pe o scală de la 1 la 10, cât de bine merg sandalele cu toc de 10-12 cm pe nisipul de pe plajă? Oh da, sandalele cu toc sunt ideale pentru mersul la plajă!

Gramatica, mama ei, nu se împacă cu banii!
(poză făcută cu telefonul :D!)

N-am mai scris nimic de ceva vreme despre fermă, ferma animalelor proprii – ca să zic aşa. Între timp orătăniile s-au făcut mari şi frumoase, iar pozele o vor dovedi. Da, ştiu, o imagine face cât o mie de cuvinte… tocmai de aceea ar fi mai bine să tac şi să las imaginile să-şi facă treaba.Aşadar, doamnelor şi domnilor, concurenţii la Miss şi Mister Ferma sunt:

Bean.
Mr. Bean.
No comment!
(Alte caricaturi aici: 1, 2, 3.)

Cu cât e mai avansată tehnologia, cu atât e mai complicată e viaţa. Corect?
Uite însă că se pot face şi lucruri simple, extrem de utile.
Când nu ai la tine elastic, aţă sau sârmă cum poţi închide gura unei pungi? Uite aşa:

Dulapul a început să fie neîncăpător, aşa că le-am privit cu atenţie. Le ştiam prea bine pe toate, doar că niciodată nu le-am numărat. Ia hai să vedem: 1, 2, 3, 4, 5, ..... 23, 24, 25, 26!
Cââââââââât? 26? Nu se poate! Nu-s chiar aşa cu capu'! Încă o dată: 1, 2, 3, ... 24, 25, 26!
26 de genţi, gentuţe, poşete şi poşetuţe! Şi toate ale mele. Wow!

Din toate cele 26 de bucăţi, folosesc în general maxim 5 (nu toate deodată!). Celelalte? Stau cuminţi în dulap şi aşteaptă...
Ca să fie clar, din cele 26, doar 2 le-am primit, restul le-am cumpărat eu cu mânuţa mea. De ce? Pentru că sunt femeie şi am o problemă/obsesie cu genţile, după câte se pare.

Dacă ar fi să mă întrebi, bineînţeles că niciodată n-am geanta potrivită la ţinută sau invers, chiar dacă niciuna din cele 26 nu seamănă cu cealaltă la model, material, culoare şi formă.

Acum că eu mi-am luat doza de şoc pe astăzi, stau să mă întreb, uşor răutăcioasă, câte cititoare ale blogului vor face la fel, vor inventaria genţile din dotare şi care va fi reacţia lor. Şi încă o întrebare: oare pe câţi bărbaţi i-am făcut curioşi să arunce un ochi peste colecţia de genţi a consoartei? :D

Altă zi, altă caricatură. Personajul de mai jos a rupt gura târgului cu teoria relativităţii, dar nu s-a oprit doar la atât.
Einstein obişnuia să spună că "două lucruri sunt infinite: universul şi prostia umană. Şi nu sunt chiar sigur în legătură cu universul!"

Zilele Cetăţii Făgăraşului ediţia 2010 se apropie cu repeziciune (19-22 august). Anul acesta se pune mai mult accent pe medievalitate decât în anii trecuţi. Cavaleri şi domniţe, meşteşugari şi arcaşi, turniruri şi muzică medievală, concerte şi proiecţii de filme istorice - toate concentrate în 4 zile.

Ţinuta mea de ieri: bluză roz pal, fustă lungă în două nuanţe de roz, sandale albe.
Reacţia fiică-mi când m-a văzut:

"Maaaaamiiii, ce frumoasă eşti! Arăţi ca o bombonică!"

Să mă fi picat cu ceară şi nu m-aş fi gândit la asemenea comparaţie!

Te doare sau te-a durut vreodată capul? Probabil că da. Te-ai gândit vreodată că durerile de sfeclă pot fi de 3 feluri?
Până ieri n-am avut idee, da' uite că e folositor şi televizorul la ceva; adică mai afli şi lucruri intersante, chiar bune de ştiut.

Îl ştii pe Dr. Oz? E un nene chirurg care are emisiune în SUA şi cam are succes. Euforia TV preia emisiunea şi o transmite (la ora 22 de luni până vineri, în reluare a doua zi la ora 12:20).
Ca orice medic, foloseşte şi el un limbaj de specialitate, cam complicat pentru noi, muritorii de rând, dar are totuşi nişte plusuri faţă de alţii: mai vorbeşte şi pe înţelesul tuturor, face experimente uşoare în platou, face tot felul de chestii practice, deci este muuuult mai accesibil masei largi de privitori.

Buuuun, hai să vedem cum e cu durerea de cap.
Păi zicea dr. Oz că durerea de cap este, în mare, de 3 feluri:
- durerea provocată de tensiune, localizată la tâmple, de parcă o menghină îţi strânge capul
- durerea de frunte, însoţită şi de dureri ale ochilor
- migrena, localizată pe o parte a capului, fiind însoţită de obicei şi de o sensibilitate la lumină.
Cum e cu leacurile? Foarte simplu. Există lucruri care provoacă şi altele care alină durerea de cap. Trebuie doar să ştii să (nu) le foloseşti.

Dă dureri de cap: brânza (!!!), mirosul de vanilie, elasticul de păr.
Alină durerea: ardeiul iute, mirosul de mentă, bentiţa de cap.

Detaliile în engleză şi o bucăţică din emisiune găseşti aici. Mie mi-a plăcut.

Am făcut-o şi pe asta. Am plecat cu cortul pentru prima dată cu toată familia. A fost un weekend cu cod galben şi tot soiul de avertizări de ploaie, dar din moment ce ne-am hotărât, duşi am fost.
Pentru copii a fost o noutate deplină, aşa că s-au bucurat de fiecare mişcare sau activitate. Emanau fericire prin fiecare por şi au participat veseli la orice făceau oamenii mari. Orice cârlig fixat, orice sfoară întinsă erau însoţite de o avalanşă de întrebări, toate cu formula "de ce.... ?". Apoi se lăsa cu "oauuuu" şi "ahaaa".

Doar ploaia şi mâncarea i-au ţintuit sub un acoperiş de câteva ori, dar au supravieţuit cu brio - enervant, dom'le, să tot fi nevoit să mănânci de 3 ori pe zi!
Toată ziua s-au extaziat la gândul că vor dormi în cort, iar seara au adormit imediat ce au pus capul pe pernă - explicabil după atâta agitaţie.
Somnul a fost şi el agitat din motiv de căldură, ghionturi de la vecini, etc. dar a fost odihnitor (pentru unii).

A doua zi de dimineaţă, grupa mică era fresh şi gata de o nouă "aventură". Noi, ceilalţi, nu prea.... :)) deh, după o vârstă e mai greu.
Dezamăgire mare când am strâns corturile şi o altă avalanşă de întrebări: de ce nu putem sta aici şi la noapte, de ce trebuie să plecăm, de ce nu lăsăm corturile aici ca să mai venim, etc.

În concluzie: copiii s-au distrat, adulţii s-au relaxat, doar eu m-am ales cu o durere cumplită de gât!

Capitolul 2 din serialul de caricaturi îl are ca protagonist pe unul dintre cele mai cunoscute cupluri ale momentului: Brangelina. Frumoşi (?), celebri şi actori, atât Angelina cât şi Brad ştiu foarte bine să atragă atenţia asupra lor.

Răspunsul e uşor, dar trebuie să-l dai rapid, nu să te gândeşti juma' de oră, să suni un prieten, să analizezi, etc.
Eşti pregătit/ă?

Aşadar: un tip se plimbă pe stradă cu o tipă; un cunoscut îl întreabă cine este tipa, iar el răspunde: "mama ei este soacra soţiei mele".

Zi iute cine-i tipa!

;))

O cunoşti pe ea, dar îl ştii şi pe el?
Pe româneşte: cunoşti criza, dar îi ştii şi imnul? E pe măsură!
Ieri l-am auzit/văzut la Cabral, iar dacă tot e vorba de maimuţe în melodie... hop şi eu!

Nu mă dau în vânt după Red Bull, dar am băut şi eu de vreo 2-3 ori. Alţii sunt mult mai harnici, ştiu.
Uite însă că au început să circule tot felul de zvonuri. C-or fi adevărate, c-or fi doar născociri ale concurenţei, nu ştiu, dar nu strică să citeşti ca să ştii.

Se vinde în toate magazinele din ţară şi în alte aproape o sută de ţări. Se găseşte oriunde, este la modă, oricine poate să-l cumpere, să-l guste, fie şi numai din curiozitate....
Dar poate fi mortal.
Red Bull a fost creat pentru a stimula creierul şi nu pentru a fi consumat ca băutură inofensiva sau răcoritoare.
Red Bull se comercializează la nivel mondial cu sloganul ''măreşte rezistenţa fizică, îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi viteza de reacţie, dă energie şi o stare de spirit mai bună. Toate acestea există într-o cutiuţa de Red Bull, băutura energizantă a mileniului - după cum spun propietarii.
Marca taurului roşu are ca principali consumatori tineri şi sportivi, două segmente atractive care au fost captivate de stimulent.

În Franţa şi Danemarca a fost interzisă această băutură, din cauza componentelor sale de vitamine amestecate cu glucuronolactonă.
Glucuronolactona este un produs chimic foarte periculos, folosit de către departamentul de apărare din Statele Unite în anii ’60 pentru stimularea moralului trupelor cantonate în Vietnam şi acţiona ca un drog halucinogen care calma stresul de război. Totuşi, efectele sale în organism au fost devastatoare şi folosirea sa a fost întreruptă din cauza numărului mare de cazuri de migrene ,tumori cerebrale şi boli ale ficatului manifestate la soldaţii care au consumat aşa ceva.

Ce nu spune cutia de Red Bull sunt consecinţele consumului, care ar obliga la o serie de avertizari:
1. Este periculos să Red Bull chiar daca dupa aceea faci exerciţii fizice, pentru că prin funcţia sa energizantă, băutura accelerează ritmul cardiac şi îţi poate provoca un infarct fulgerător.

2. Eşti în pericol de a suferi o hemoragie cerebrală, pentru că Red Bull conţine compuşi care, diluaţi în sânge, fac inima să pompeze mai puţin, iar făcând efort fizic, te simţi mai puţin epuizat.

3. Este interzisă combinarea Red Bull cu alcool, pentru că amestecul se transformă într-o 'bombă mortală' care atacă direct ficatul, distrugând anumite zone care nu se mai refac niciodată.

4. Una dintre componentele principale ale băuturii este vitamina B12, utilizată în medicină pentru recuperarea pacienţilor intraţi în comă alcoolică. Astfel, consumul energizantului produce hipertensiune şi o stare de excitabilitate, ca şi cum ai fi în stare de ebrietate, fără a fi băut alcool .

5. Consumul frecvent de Red Bull duce la apariţia unei serii de afecţiuni nervoase şi neuronale ireversibile.

Concluzie: este o băutură ce ar trebui interzisă în toata lumea. Venezuela, Republica Dominicană, Puerto Rico şi alte ţări din Caribe avertizează celelalte naţiuni că, amestecul acestui lichid cu alcool creează o bomba cu ceas pentru corpul omenesc, în special printre adolescenţi şi adulţi ignoranţi.

Să fi tot avut vreo 12 ani puştiul; drăguţel, cu tunsoare şi haine moderne, mergea într-un fel important pe stradă alături de prietenul său. Al doilea puştan era ceva mai modest, dar încerca să se ridice la nivelul amicului său. Povesteau, probabil, ceva foarte interesant de vreme ce ambii erau destul de concentraţi şi oarecum încruntaţi.
Au traversat în fugă strada, apoi au trecut pe lângă maşina din care îi priveam. Mi-au atras atenţia prin felul în care încercau să pară maturi, interesanţi şi importanţi.

Am zâmbit privindu-i, dar într-o fracţiune de secundă zâmbetul mi-a încremenit. Primul băieţandru avea ascunsă în mână o ţigară aprinsă din care a tras un fum de parcă ar fi luat o gură de aer curat într-o dimineaţă senină la munte. Nu a pufăit, nu s-a prefăcut, a tras din ţigară în cel mai natural şi profund mod.

Ştiu, copiii din ziua de azi...
Dar asta nu mă poate opri să nu mă mir şi să-mi fie milă de viitorul lor.