Un loc binecuvântat

Munţii Făgăraş

O toamna frumoasă!


Azi-dimineaţă



P.S. Poză făcută cu telefonul!

Înainte să mor, vreau să...

Nu, nu sunt pe moarte (din câte ştiu!), deci nimic grav!
Dar cu o moarte suntem cu toţii datori... şi cândva se va întâmpla. Şi mie, şi ţie, şi lui, şi ei...


Fraza asta "Înainte să mor, vreau să... " a fost născocită de nişte americani, iar mie mi-a plăcut ideea lor. Americanii s-au apucat să scrie începutul frazei pe panouri sau tăbliţe, lăsându-i pe trecători să scrie continuarea.
Oricine putea să completeze cu ceea ce dorea, cu ceea ce visa să facă până în momentul trecerii spre alte dimensiuni.

Cineva îşi dorea să devină pilot, altcineva să-şi vadă fata absolvind facultatea; o persoană îşi dorea să vadă frunzele schimbându-şi culoarea de multe ori, alta să construiască o şcoală. Un om a scris că-şi doreşte să scape de toate temerile, altul să ajungă în Vietnam.

Alţii: să-şi revadă familia reunită / să poată schimba viaţa cuiva / să străbată SUA într-o decapotabilă / să cânte în faţa a milioane de oameni / să aibă propria afacere de succes / să scrie o carte de succes / să vindece o boală incurabilă deocamdată / să ajungă în spaţiul extraterestru / să cumpere o casă pentru părinţi şi muuuuulte, multe altele.

Fiecare a scris ce a vrut, iar rezultatul a fost impresionant. Câte vise se vor realiza... rămâne de văzut. Eu însă te provoc pe tine să continui fraza!

Imaginează-ţi că mergi pe stradă şi vezi un panou pe care scrie:

Înainte să mor, vreau să ____________________________________________.

X şi 0

X şi 0 sau de-a avioanele? Cerul e pregătit pentru orice variantă:

Ce s-a întâmplat în .... ?

Ce s-a întâmplat oare, în lume, în anul în care te-ai născut? Cu siguranţă multe. De atunci lumea s-a schimbat, şi nu puţin!
Fără a pica în butoiul cu nostalgii, poţi arunca o privire asupra anului naşterii tale.
Ce film era la modă, ce cărţi se citeau (da! a fost o vreme în care cărţile erau citite...), ce melodii erau în topuri sau cine lua Premiul Nobel sau Oscarul.
Ei, vrei să arunci o privire în trecut?

Click aici .
(evenimentele sunt prezentate în limba engleză!)

Bulinuţe. 16.384

Câteodată te mai saturi de lucrurile serioase şi-ţi dai o pauză; te laşi să mai copilăreşti măcar pentru câteva minute ca să-ţi iei puterea necesară să continui în lumea oamenilor mari.
Uite o copilăreală cu buline:
Dintr-o bulină se fac 4; apoi, din fiecare bulină se fac alte 4 şi tot aşa până se fac 16.384 de bulinuţe.

Dacă vrei să încerci jocul cu buline, click aici.
Finalul cu 16.384 de bulinuţe arată cam aşa:

Un fleac! Nişte adunări şi scăderi...

Cât de bine te pricepi la socoteli?
Oricare ar fi răspunsul, nişte adunări şi scăderi din clasa a II-a n-ar trebui să-ţi dea bătăi de cap prea mari, nu?
Buuuuun. Atunci completează exerciţiile încercuite cu roşu astfel încât să fie corecte!
P.S. Exerciţiile sunt din "Caietul de vacanţă: clasa a II-a" - Marcela Peneş, editura Aramis, pagina 59.

Pe stradă!

 Priveşte cu atenţie imaginea de mai jos!
5 tineri de 10-14 ani, 2 mingi de fotbal, o bicicletă şi un telefon mobil. 
După cum se observă, băieţii urmăresc cu maximă atenţie ceva pe telefon. Ce crezi că este?

Cel mai recent videoclip al vreunei cântăreţe dezmăţate?
NU!
--------------------------------------------

Un film deochiat?
O, NU!
--------------------------------------------

Un joc video?
NICIDECUM!
--------------------------------------------

Pun pariu că n-ai să ghiceşti prea devreme! De ce? 
Ei bine pentru că puştanii ăştia se uitau pe telefon la o emisiune cu..... Mircea Badea!!!
Te-ai fi gândit la aşa ceva?
Eu am rămas fără cuvinte observându-i cu câtă atenţie se uitau şi ascultau "În gura presei". Pe stradă! Repet: tineri de 10-14 ani!
La finalul emisiunii, proprietarul telefonului şi-a pus mobilul în buzunar şi toţi au început să joace pase cu mingile.

România pentru străini

Foarte fain! Atât pot eu să zic.
Ba ar mai fi ceva: bravo pentru cei doi români plecaţi din ţară, care - printr-o prezentare de două minute - încearcă să contrabalanseze răul făcut de alţi mii de conaţionali.
"Why shoul you know Romania" se numeste filmul de promovare a României printre străini.
Iată-l:

Luna

Plină, mare şi frumoasă. E şi păcat să ratezi luna în serile/nopţile astea....

Gummi, gummi?

Cartofii pe care-i cumpăram din piaţă sau de la supermarket sunt stropiţi cu substanţe chimice o dată pe săptămână de când răsar până sunt culeşi.
Şi celelalte legumele se fac frumoase cu "ajutor" chimic.

Merele frumoase de pe tarabe au în spate cel puţin 17 stropiri.
Nici celelalte fructe nu fac excepţie.

Pâinea, carnea, brânza şi produsele derivate colcăie de aditivi, coloranţi şi celebrele E-uri ca să fie mai atrăgătoare şi mai rezistente în timp. Cum altfel ar avea perioade de valabilitate de 2-3-4-5 luni?!


Sănătos, nu?

Şi ca tortul să aibă şi o cireaşă, vine Financiarul cu un articol pe măsură. Nu că aş fi crezut că guma de mestecat este foarte bună, dar nici că ar fi cea mai toxică dintr-un supermarket şi la fel de nocivă pentru organism precum ţigările. Se pare însă că aşa stau lucrurile.

Financiarul - Este guma de mestecat cea mai toxică substanţă dintr-un supermarket?

Ajutaţi-ne să o găsim pe Tara...


Duşmanii

De când lumea şi pământul, ei se duşmănesc; reciproc, intens şi sincer. Bineinteles, la maturitate. În copilărie, se aplică regula general valabilă: oricine-şi pune mintea, e un bun partener de joacă.

Altfel spus, se lasă un pui de ciobănesc mioritic împreună cu un alt pui de pisică, se apasă pe "record" şi iată rezultatul (momentul culminant este la minutul 1:02 ):

Ca după alegeri

S-a încheiat campania electorală. SLAVĂ CERULUI!
Da, ştiu, s-a încheiat de mai bine de o săptămână...
Pe stradă, în sângele unora şi în memoria altora au mai rămas însă urme din veninul scuipat cu atâta înverşunare de unii dintre candidaţi şi ai lor acoliţi.

Timpul va acoperi încet-încet şi acele urme. Cât despre memorie, ea este volatilă, deci niţică răbdare...

Făgăraş


Cu toată ploaia, grindina, cerul înnorat, tunetele şi fulgerele.... a fost frumos azi la Făgăraş:

O poză cât un miliard de cuvinte




(sursa foto: gandul.info)

Curcubeu

A doua zi de Paşte. Ploaie. Soare. Curcubeu. Mănăstirea Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus).

Plastic

Un semnal, o lecţie, un avertisment până la urmă. Pentru cei care au ochi să vadă şi minte să priceapă.
Filmul este despre o insulă din mijlocul Pacificului, dar la fel de bine poate fi despre România.
4 minute despre cum (ne) distrugem.

Ziua Apei. Cu Cola.

La un liceu din oraş a fost sărbătorită Ziua Mondială a Apei printr-un simpozion. Altfel spus, s-a adunat lumea să bată apa-n piuă...
Buuuuuun, dar piesa de rezistenţă a fost cu totul alta şi s-a aflat pe mesele participanţilor. Acolo tronau, în toată splendoarea lor, sticle de 2 l cu... Cola şi Fanta!

Sănătate şi sus paharul!

Timpul

Ai timp? Şansele unui răspuns negativ sunt atât de mari încât, înainte să răspunzi, te rog să-ţi faci timp;  fură câteva minute de la tine pentru tine!
Timpul a ajuns inamicul nostru cel mai mare, sau mă înşel?
Cu toţii ne plângem că ne zboară timpul, că nu ştim când, cum şi unde a dispărut...
Ce putem face? Multe, dacă ne şi dorim suficient de mult.

"Viaţa ca o artă" este una dintre cărţile care ne poate ajuta să ne schimbăm felul de a gândi şi de (ne) percepe. Mult, puţin sau deloc - asta deja ţine de fiecare.
Scrisă de psihologul Anila Minu, cartea are darul de a te face să te regăseşti uimitor de mult; unele pagini par a fi scrise de fiecare dintre noi în parte. Ajungi să te regăseşti atât de bine printre rândurile cărţii încât parcă ţi-ai aşternut tu însuţi/însăţi gândurile pe hârtie...

Dar am pornit de la 'timp', aşa că mă întorc la el, prin intermediul cărţii:

Nu avem timp!

Nu putem cumpăra timp! Nu-l putem nici împrumuta, nu-l putem nici vinde şi, totuşi, cu câtă inconştienţă îl irosim. […]
Avem totul la îndemână, dar timpul pare mai departe de noi ca niciodată. Am cucerit spaţii, iar timpul pare pierdut. Am obţinut rezolvări instant şi, totuşi, ne lipseşte timpul. Avem de toate, dar nu mai avem timp să ne bucurăm de ele. […]

Avem timp să alergăm, să adunăm, să vrem, să avem, dar nu mai avem timp să fim! Nu mai avem timp pentru un strop de tandreţe, iar iubirea o măsurăm în orice altceva, mai puţin în singurul DAR cu adevărat cel mai important pentru celălalt: timpul pe care i-l oferim! Daţi celor dragi vouă timpul vostru şi le veţi arăta astfel cât de mult îi iubiţi!
De cele mai multe ori ezităm să o facem sau amânăm mereu acest lucru, crezând că mai e timp, pentru a constata în ziua în care am fi dispuşi să îl facem că, vai, este prea târziu! […]

Joooooooos! Suuuuuuuuus!

De aproape două săptămâni, o (mică) parte din poporul român îşi strigă nemulţumirile în stradă. De la unul până la câteva mii, oamenii ies zilnic în stradă ca să-şi spună oful.
În mare, lozincile folosite pot fi rezumate la "jos Băsescu/Boc/guvernul".

Cele mai multe dintre televiziunile româneşti, la rândul lor, au marjat pe aceeaşi idee "jos Băsescu/Boc/guvernul".
Buuuuun.
Ce nu pot eu pricepe este însă felul lor de gândire, politica lor editorială.
Păi dacă trâmbiţezi non-stop "jos Băsescu", îl promovezi cu discursul lui auto-laudativ timp de aproape 45 de minute????
Cel puţin 10 posturi TV au transmis în direct 'intervenţia cu românii' a lui Băsescu, deci i-au făcut campanie!
În ordine alfabetică: Antena 1, Antena 3, B1 TV, Money Channel, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, România TV, TVR Info, TVR 1.

Deci cum e: sus sau jos???

Nu de alta, dar pe lângă empatia declarată faţă de bieţii români (Băsescu: "Eu pot oricând să lupt cu politicienii, niciodată cu poporul!"), preşedintele a subliniat că nu conduce PDL-ul, guvernul sau DIICOT-ul, aşadar nici usturoi n-a mâncat - nici gura nu-i pute. Trăiască auto-lauda!

Ca să ne fie clar:
"Preşedintele nu poate demisiona într-o perioadă de criză..." şi "Preşedintele ştie ce trebuie făcut!"

Direct spus: n-aveţi decât să vă lingeţi pe bot cu revoluţia voastră cu tot!
________________________________________________________

P.S. Băsescu urmăreşte Facebook-ul.