Săptămâna Anului Nou

Conform tradiţiei populare, în noaptea de anul nou vorbesc vitele, iar cine stă la pândă aproape de ele, poate să le audă când şi ce vorbesc. Tot în popor se spune că spre anul nou trebuie lăsate porţile deschise ca să intre norocul. De asemenea, nu e bine să se stingă focul, nici lumânarea, nici să se doarmă cu uşile închise.
Atenţie, este doar o vorbă din popor. Punerea în practică ar putea fi o invitaţie pentru hoţi să intre în casă.
Cât despre vreme, cărţile vechi prevestesc că dacă în noaptea de Sf. Vasile cerul va fi senin, anul întreg va fi secetos, iar dacă e înnorat, va fi ploios.
Dacă e lună plină, anul următor va fi mănos, când nu e lună plină, pământul va fi neroditor.
Din 30 decembrie şi până în 5 ianuarie avem, conform calendarului popular, săptămâna Anului Nou.
În ultima zi a anului, pe la chindie se întâlnesc separat feciori şi fete şi pun la cale Vergelul. Apoi, înainte de miezul nopţii, se aude în tot satul Strigatul peste deal, vorbele tari ale feciorilor care judecă pe fiecare după faptele lui din anul ce trecu.
Noaptea, chiar înainte de Stingerea luminilor, se petrece Deschiderea Cerului. Atunci se vede, într-o clipitură de ochi, cum Domnul stă la masă cu sfinţii lui - şi, de vei fi ales, îţi va îndeplini chiar El o dorinţă. Tot pentru o clipă, în răstimpul dintre ani, mai licăresc o dată comorile îngropate în buza pădurii.
Apoi, după Aprinderea luminilor, trebuie să începi cu mare zgomot şi veselie Anul Nou. Iar ca să ştii cum va fi el de bun în roade, întocmeşte pe masă, după ospăţ, Calendarul foilor de ceapă: ia o ceapă mare tăiată în două şi alege 12 foi întregi, numeşte-le după lunile anului, ca la calendar, şi pune în fiecare câte-un praf de sare. Citeşte dis de dimineaţă cum va fi vremea în fiecare lună a noului an după apa strânsă în fiecare cupă.
"Şi această să nu le gândeşti că le grăescu eu din capul mieu, ci toate le-am aflat în multele scrieri, şi ţi le grăescu ca să-ţi fie de cercetare şi de învăţătură şi de toată chibzuiala şi bucuriia ce va să fie, cum ţi le-am arătat pre amăruntul şi le-ai putut vedea chiar în anul acesta. Deci să nu pae cuiva rău, sau să aibă vreo împutăciune spre noi pentru cuvintele ce am înşirat, că pentru folosul sufletelor voastre ne-am nevoit la acest calendariu şi v-am adus aminte."

O femeie, un duh, o dorinţă

O femeie se plimba pe plajă când a dat peste o lampă fermecată. A ridicat-o iar din curiozitate a frecat puţin lampa. Imediat a apărut un duh. Uimită, femeia l-a întrebat dacă îi va îndeplini trei dorinţe, după cum se obişnuieşte.
Duhul i-a răspuns: "Nu, e criză, ne rezumăm la o dorinţă! Aşadar, ce să fie?"
Femeia a continuat fără să ezite: "Vreau pace în Orientul Mijlociu! Vezi harta asta? Vreau ca aceste ţări să nu se mai războiască între ele."
Duhul se uită la hartă şi îi spune: "Femeieeeeeeeeee, aceste ţări se războiesc de sute sau mii de ani. Sunt eu bun, dar nici chiar ATÂT de bun! Altă dorinţă?"
Femeia a stat şi s-a gândit, apoi i-a spus duhului:
"Ştii, până acum nu am găsit bărbatul potrivit; cineva atent şi cu umor, căruia să-i placă să gătească şi să mă ajute la curăţenie, să fie bun la pat şi se împace bine cu ai mei, să nu se uită la fotbal tot timpul şi să îmi fie credincios. Asta îmi doresc, un partener bun."
Duhul se uită lung la femeie şi îi spune:
"Dă-mi harta aia nenorocită să văd cum rezolv cu pacea!"

Am cam dat-o-n bară

Nu-mi place s-o recunosc, dar anul ăsta chiar am dat-o-n bară. Eu - ca ajutor al Moşului.
Acum c-a trecut Crăciunul, încerc să elucidez big problem: ori am fost cu capu' la cumpărături, ori nu mă pricep la făcut cadouri.
Soţului i-am luat o bluză - mică.
Mamei i-am luat un uscător de păr - mai avea unul, tot de la mine, dat cadou de ziua ei!!!
Bunicii i-am luat o vestă - prea mică.
Fiică-mi i-a adus Moşu "cadoul de anul viitor" - cum a zis chiar ea. Ea şi-a dorit în anul ăsta ferma Horseland (nişte fete şi nişte cai mov, albaştri, vişinii, aşa că nu întreba detalii). Dar cum parcă intrase în pământ respectivul joc, i-am luat Corinne&calul din serialul de desene animate "Barbie şi Cei trei muşchetari" - ceea ce ea avea pe lista de dorinţe pentru la anu'.
Piciu familiei a fost singurul care a primit cadoul aşteptat: o maşinuţă pe baterii, fără telecomandă.
Aşa stând lucrurile, fie caut un curs de calificare în domeniul cadourilor, fie îl las pe Iepuraş pe cont propriu!

Ia castravetele, neamuleeeeee

Mega-promoţie la Metro! Dacă n-ai ce face cu 30 de milioane lei vechi (!), până la sfârşitul anului poţi să-ţi iei un televizor LCD şi un Blue Ray Player. Pe lângă astea, cel mai important este premiul promoţiei.
Cu ce se potriveşte uitatul la TV?????
TA-DAM!!!! Cu mâncatul de castraveciori, nu?
Aşa s-au gândit şi cei de la Metro, aşa că te cadorisesc, la achiziţionarea pachetului promoţional, cu 4250 ml de castraveţi muraţi!
De nu mă crezi, uită-te şi tu la poza de mai jos (copie după revista lor de promovare):
Dacă n-ai chiar 30 de milioane, da-ţi doreşti castraveţii muraţi, iaca încă o variantă de pachet promoţional: doar LCD-uri la 'doar' 14 - 20 de milioane de lei vechi:
Nu-i aşa că eşti deja pe drum spre Metro?

Ajunul perfect

Nu-mi place să mă laud şi n-o fac de obicei. Nici acum nu e laudă; vreau doar să împărtăşesc bucuria ce mi-a cuprins inima şi mintea după o zi perfectă.
Ajunul marilor sărbători e pentru mine agitat şi foarte încărcat de fiecare dată. Ajunul acestui Crăciun a fost acum deosebit, fără să aibă însă nimic ieşit din comun.
Adică: pe lângă curăţenie, mâncare, aranjat prin casă şi 'aşteptat Moşul', anul acesta împodobitul bradului a fost altfel.
Extazul copiilor a fost dătător de fiori.
"Uiteeeeeeeeeeeee, uite ce glob frumos!" "Oaaaaaaaaa, ce mic e globul ăsta!" "Mami, mami, uite ce sclipiceşte!" "Fii atent ce grăsan e ăsta" "Uite, tati, ce glob interesant!" Şi asta chiar dacă niciun glob nu era nou!
Astfel de exclamări n-au contenit până ce toate globurile nu şi-au găsit un loc în brad. Apoi beteala, apoi luminiţele... totul o fericire.
Spre seară au urmat colindătorii; primii din Bucureşti - total necunoscuţi pentru juniorii din familie. Şi totuşi, după o studiere amănunţită şi serioasă cum fac copiii de şase ani, fiică-mea şi-a făcut loc, din proprie iniţiativă, în braţele jumătăţii feminine a colindătorilor. Toţi ceilalţi am rămas mască. A fost prima dată când a făcut aşa ceva!
Au venit apoi alţi colindători care să ne aducă vestea Naşterii lui Hristos. Cu bucurie le-am deschis uşa casei şi a sufletului.
Ne-au colindat şi prieteni de familie cu care am rămas la un pahar de vorbă până târziu în noapte. Exact, nimic deosebit, dar atmosfera a fost atât de caldă şi liniştitoare încât parcă cineva a şters cu buretele tot vacarmul zilnic ce ne apasă atât de tare.
Ciudat este că în acest an, înainte de Crăciun le-am urat tuturor din suflet sărbători liniştite. Să fi fost o presimţire sau doar subconştientul şi-a făcut treaba? Nu mai contează. Important este rezultatul.
La ora când noaptea se transforăm în dimineaţă (adică pe la vreo 2-3 noaptea), Moşul a găsit scrisorile copiilor, le-a împachetat frumos cadourile (deh, a fost ocupat peste zi :D) şi le-a aşezat sub brad. A fost foarte fericit să le poată aduce copiilor ce-şi doreau.
Acum mă înţelegi de ce a fost ajunul perfect pentru care sunt extrem de recunoscătoare?
Sărbători liniştite şi ţie!

Şi cu asta ce-am făcut?

Acum vreo 70 de ani, actorul Constantin Tănase scria următorul cuplet satirizând vremurile în care trăia. Au trecut şapte decenii - cupletul este dezarmant de actual. Oare nu ni s-au tocit papucii de când batem pasul pe loc?

Ne-am trezit din hibernare
Şi-am strigat cât am putut:
- Sus Cutare!
- Jos Cutare!?
Şi cu asta ce-am făcut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Şi-am luptat, cum am ştiut,
S-avem noua guvernare
Şi cu asta ce-am făcut?

Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în sărăcie
Şi cu asta ce-am făcut?

Ia corupţia amploare,

Naşpa

De câte ori pe zi auzi/foloseşti cuvântul 'naşpa'? Da, ştiu, întrebarea e simplă, răspunsul e complicat.
Să zicem, totuşi, că de la o dată în sus.
Te-ai gândit vreodată la istoria acestui cuvânt? Eu nu, dar el mi-a atras atenţia într-o discuţie. Fiind folosit de un tânăr, cuvinţelul ăsta a făcut-o pe o doamnă în vârstă să ceară detalii despre semnificaţia sa deoarece nu-i era cunoscut.
Hopa, zic în gând, stai aşa că 'naşpa' ăsta nu-i de când lumea; n-a fost nici pe lista de reuşite după ma-ma, ta-ta, pa-pa în momentul rostirii primelor cuvinte.
Doamna, foarte simpatică şi respectabilă, a întrebat dacă 'naşpa' e de bine sau de rău. După ce a aflat că are conotaţie negavită, şi-a pierdut interesul, mai ales că nici nu-i suna prea melodios cuvântul.
Hai să vedem ce-i cu 'naşpa'! Dau search pe www.dexonline.ro. Răspunsul vine instantaneu:Hai să-l consultăm pe Gogu. Prima opţiune - 123urban.ro
Nimic despre origini, dar netu'i lung şi lat, aşa că:
- adverbul şi adjectivul naşpa face pereche cu antonimul 'marfă'
- e folosit în limbajul argotic
- nu se prea găseşte prin dicţionare
- e o trunchere a adjectivului 'naşparliu', care provine din ţigănescul nasvaló (=bolnav)
Mai vrei detalii? Click aici şi citeşte un articol 'marfă' din România literară. :))

Test pentru şoferi (II)

Chestionarul pentru șoferi l-am început aici. Cum te-ai descurcat?
Uite continuarea - asta ca să-ţi testezi cunoștințele până la final! :D

10. În urma unui accident auto, una din victime are hemoragii severe, ai dreptul să o transporți la spital?
a) nu, deoarece îţi murdărește mașină cu sânge; în plus, poate moare şi nu te mai poate despăgubi
b) da, dar numai în portbagajul mașinii
c) da, dar ești obligat să laşi victima să conducă autovehiculul

11. Circuli regulamentar pe un pod cu circulație pe un singur sens, iar din contrasens vine un tir circulând cu viteza de 160km/h; ce trebuie să faci în aceasta situație?
a) mărești viteza ca să fi sigur că mori
b) nu îţi faci probleme deoarece șoferul tirului procedează neregulamentar şi va suporta consecințele legale
c) ai pus-o!!!

12. Cum se tratează rănile survenite în urma unui accident rutier?
a) se dezinfectează rana cu scuipat după care se curăţă cu peria de sârmă
b) se leagă rana cu sarma ghimpata pentru a se opri hemoragia
c) se pupă în dreptul rănii pentru a ameliora durerea

Test pentru şoferi (I)

Te consideri şofer bun? Ştii semnele de circulaţie? Bine, hai să te văd cum te descurci cu următorul chestionar pentru şoferi:

1.Ce trebuie să facă conducătorul auto la întâlnirea indicatorului:a) să behăie
b) să mulgă vaca
c) nu are nicio obligație deoarece indicatorul este adresat vacilor

2.Ce trebuie să faci dacă, circulând pe drumul public, întâlnești indicatorul alăturat:a) să îţi verifici de urgență mail-ul
b) să tragi pe dreapta la cel mai apropiat “Internet Cafe”
c) să nu circuli cu o viteză mai mare de 512kb/s

3.Unde te afli dacă întâlnești indicatorul de mai jos:a) în apropierea unui bar sau bordel
b) în apropierea unei maternități
c) pe un drum alunecos

Corectitudinea, a doua noastră natură

Există două variante: maşina poliţiei a fost parcată ilegal (!) şi-a fost ridicată sau maşina poliţiei s-a stricat, aşa că a fost ridicată. Dar cum noi, românii, suntem corectitudinea întruchipată, doar varianta 2 poate fi luată în calcul, nu?

Legi nescrise dar... trăite

Probabilitatea de a te păta în timpul mesei creşte direct proporţional cu necesitatea de a-ţi păstra haina curată!

Mereu sunt două filme bune pe două programe diferite la televizor....dar mereu la aceeaşi oră.

Atunci când ai nevoie să descui o uşă, cu mâinile ocupate de zece plase mari şi grele... cheia se va afla în buzunarul opus mâinii pe care cu greu ţi-ai eliberat-o!

Singura dată când poarta se închide singură e atunci când ai lăsat cheile pe dinauntru!

Când ajungi punctual, nu va fi nimeni să te vadă; când ai întârziat 1-2 minute, toţi sunt prezenţi se vor uita la ceas clătinând din cap!

Când ai mîinile pline de unsoare, începe să te gâdile nasul!

Când ţi se pare că totul merge foarte bine... e pentru că ai trecut cu vederea ceva important!

Dacă reuşeşti să-ti păstrezi calmul când toţi din jurul tău sunt disperaţi... e pentru că nu ai priceput pe deplin gravitatea problemei!

Problemele nu se creează, nici nu se rezolvă, ele doar se transformă!

Vei ajunge fugind la telefon exact cât să mai auzi cum cineva închide receptorul.

Orice corp omenesc scufundat într-o vană făcând o baie relaxantă cu
spumă face să sune telefonul!

Orice corp omenesc aşezat pe WC face să sune soneria de la intrare!

Viteza vântului creşte direct proporţional cu preţul coafurii recent făcute!

Dacă, după mulţi ani, te decizi şi arunci ceva ce nu ai folosit multă vreme, nu vor trece nici trei zile şi vei avea absolută şi urgentă nevoie exact de acel obiect!

Un metru de râs

Uite-l.... nu-i! Un fel de cucu-bau cu un metru, de fapt cu o ruletă.
Ţi-ar fi dat prin cap faptul că banala ruletă poate fi extrem de amuzantă? Probabil că nu. Aşa suntem noi, oamenii mari, nu mai ştim să râdem de lucrurile simple.
Bebeluşul însă.... descoperă partea haioasă a lucrurilor şi ne arată cum (musai să dai volumul mai tare!):

Primiţi cu colindu'?

Zăpadă - este!
Frig - este!
A doua jumătate a lui decembrie - este, deci ne putem pune pe colindat.
Mai jos sunt trei cântecele de iarnă, nu chiar colinde, mai vechi şi mai noi, mai... altfel.
Ştiu, de peste tot se aud colinde, Hruşcă e la mare căutare. Preferatele mele sunt însă din altă zonă:

Nicola - Iarna


Marius Mitrofan - Ninge


Hara - Slobozi-ne gazdă-n tindă

Pălăria mea de paie

Taman acum c-a venit iarna şi a început să ningă, vedeta zilei este... pălăria mea de paie. Hai că nu m-am dilit (nu încă)!
Pălăria mea de paie stă la loc de cinste: în maşină, la lunetă. E acolo de la sfârşitul verii şi nici n-am de gând să o mut. Domneşte cu demnitate peste tot spaţiul şi mă face să zâmbesc de câte ori o văd.
Mă duce cu gândul la dogoarea verii, la plaja sărutată de apus, la nisipul mângâiat de fiecare val, la chicotele vesele de copii care se aruncă în apă, la câte şi mai câte.
Pălăria mea de paie s-a transformat, fără să-mi dau seama, într-un talisman aducător de amintiri frumoase şi senzaţii... calde.
Obişnuiam să iubesc iarna pentru zăpadă, colinde, patine, vin fiert, hornuri fumegânde şi viaţa încremenită în miez de noapte îngheţată. Îmi place şi acum, dar vara i-a luat-o înainte.

Te simţi bătrân/ă?

'La 70 de ani m-am simţit pentru prima dată bătrână! La 69 de ani mi-am rupt un picior şi apoi mi-a fost greu să mă deplasez; aşa se face că prima dată m-am simţit bătrână la 70 de ani' - declara o bătrânică de... 90 de ani!
Un documentar de pe TVR Cultural m-a impresionat foarte mult. De fapt nu atât materialul cât oamenii pe care i-a prezentat.
Bătrânica de 90 de ani este o chinezoaică de pe o insulă unde oamenii trăiesc mai mult datorită hranei sănătoase şi a stilului lor de viaţă.
Ok, recunosc că m-a şocat, mai ales că nici la cei 90 de ani bătrânica nu stă cu mâinile în sân; îşi câştigă pâinea prin muncă zilnică, şi o face cu plăcere.
Chinezii au o altă conecepţie despre viaţă şi mai ales despre muncă, ştim asta, dar şi la 90 de ani să mergi la muncă? Şi asta nu e tot.
În acelaşi documentar a mai fost prezentată o altă chinezoaică ce are un mic magazin cu produse alimentare. Picioarele o necăjsc, în rest îşi vede de magazin. Are 102 ani.
Şi acum să revenim la oile noastre.
Cât de bătrâni ne simţim noi şi câţi ani avem?
Când suntem mici, abia aşteptăm să ne facem mari; când ajungem mari, abia aşteptăm să terminăm şcoala ca să începem să muncim; după câţiva ani de muncă, ne fuge gândul la concedii cât mai lungi, iar apoi la pensie; ajunşi la pensie... ?
Aşa cum fiecăruia îi este greu şi trece peste tot felul de obstacole, aşa şi chinezii au avut de îndurat la viaţa lor, deci nu se pune cum că d'aia muncesc toată viaţa.
Tu ce te vezi făcând peste 20-30-40 de ani?

Un copil şi o poveste

Uită-te la copilul din poza de mai jos şi încearcă să-i ghiceşti povestea.
Fetiţa asta adorabilă pare desprinsă dintr-o poveste, nu-i aşa? Cu ochii mari, ca mura, parcă încearcă să descopere taina basmului care o înconjoară...
Tu ce poveste ai ţesut în jurul ei?
Că l-a aşteptat pe Moşu', că i-a pregătit la grădi o poezie şi câteva colinde, că a mers acasă, în sânul familiei, nerăbdătoare să vină seara şi apoi dimineaţa ca să descopere cadoul ascuns în papucei?
Ei bine, poezie şi colinde a pregătit, l-a aşteptat nerbădătoare pe Moşul cu desaga plină la ea acasă, dar la Casa de copii!
Este unul dintre prea mulţii copii ajunşi în grija statului!!!
Acum uită-te din nou la poză şi refă-i povestea acestui copil.
Mai ai curajul să te plângi că ai avut o copilărie nefericită?

Pink Floyd şi Black Sabbath ca la noi

În felul lui, tipul e talentat. Despre aprecieri nu vorbim.
Oare ce-ar zice autorii pieselor dacă-ar auzit varianta mioritcă adaptată?
Ca să-ţi faci o părere, dă volumul mai tare!

Fiică-mea şi fraudarea alegerilor

Ce poate înţelege un copil de 6 ani din toată tevatura asta cu alegerile şi fraudarea lor?
Sincer, nu m-am întrebat niciodată, dar am aflat ieri de la fiică-mea. Ea e un copil absolut normal, se joacă cu păpuşile, îi place să deseneze şi să 'bucătărească', adoră poveştile şi o iubeşte pe Zâna Măseluţă. Bineînţeles că-i plac desenele animate şi mă bucur că preferă clasicile Tom&Jerry, Albă ca Zăpada, Bambi, Dumbo, Cartea Junglei, etc.
Încerc să-i limitez timpul petrecut în faţa televizorului şi, în mare parte, îmi reuşeşte. Totuşi, când mai arunc o privire pe la ştiri, se pare că trage şi ea cu urechea, chiar dacă în acelaşi timp se joacă.
Aşa se face că ieri, în stilul copiilor - adică din senin - mă întreabă dacă eu ştiu cum e cu alegerile. Asta după ce în ziua votului am luat-o cu mine să vadă cum se votează!
Nu ştiu, cum e?, am întrebat-o.
Răspuns: eu cred că cineva a trişat! Oamenii ăia au luat bilete şi de data trecută şi acum se tot ceartă. Ei nu ştiu că nu e frumos să trişezi?
!!!!!!!!!!
Ei da, asta este esenţa:
Domnilor şi doamnelor nu ştiţi că nu e frumos să trişaţi?

O tendinţă

Să fie criza de vină? Să fie creşterea preţului de vină? Sau poate a început sănătatea să scârţâie? Poate toate la un loc sau poate niciuna!
N-aş putea spune care e motivul, dar ce contează şi e clar este faptul că tot mai multă lume renunţă la fumat.
Fiind nefumătoare şi neavând vreo legătură cu industria tutunului, este evident că mă bucur de tendinţă. Ba mai mult, sunt de-a dreptul încântată mai ales că jumătatea-mi a hotărât să renunţe la ţigări după vreo 17 ani de prestaţii serioase.
În rest, dintre cei pe care îi ştiu eu au mai intrat în aceeaşi horă un medic, un cadru didactic, un funcţionar public şi un patron. Aşadar este o tendinţă sănătoasă, chiar de viitor.
Jos pălăria în faţa celor care au tăria şi voinţa să spună stop. Noi, cei care nu cunoaştem dependenţa de nicotină, nu putem înţelege prea bine prin ceea ce trec ei, mai ales la început. Dar îi susţinem de pe margine, nu?
Dragi ex-fumători, vă mulţumim că:
- prin fumul vostru nu ne mai faceţi şi pe noi fumători (second-hand ce-i drept, dar tot fumători până la urmă);
- ne lăsaţi nasurile la locul lor şi nu ne mai cad atunci când ne apropiem de voi;
- aveţi mai mult respect faţă de sănătatea voastră şi a noastră (poza e concludentă: primii plămâni sunt de fumător, următorii de nefumător);
- sunteţi un exemplu (asta dacă vă ţin frâiele!)
Încă o dată bravo şi... să vă ţină Dumnezeu năravul! ;)

Hai să vorbim vorbe

Nu-i mai supooooort! Simt că mă apucă urticaria şi pandaliile atunci când îi aud pe domnii şi doamnele analişti şi comentatori politici ai lu' peşte. Nu e jurnal care să n'aibă invitat un asemenea exemplar, cunoscut sau mai puţin cunoscut, fie că vorbim de televiziuni de ştiri sau generaliste.
Ok, alegerile sunt subiectul momentului, dar oare în ţara şi lumea asta nu se mai întâmplă nimic altceva?
Parcă aveam criză, parcă n-aveam bani, parcă ar mai trebui urnite nişte lucruri, nu? Cineva interesat???
Da, corect, ce mai contează problemele de fond când trebuie analizate, comentate, dezbătute, întoarse pe toate părţile posibile şi imposibile declaraţia şi gestul unui Gigi Duru?!
Ieri aşa, azi aşa, mâine la fel, apoi vine Crăciunul, deci nu mai avem chef de muncă, între Crăciun şi Revelion se munceşte ca la noi, adică deloc, iar după Revelion trebuie să ne revenim din şirul lung de paranghelii şi băute.
Şi uite aşa s-a mai dus o lună în care n-am făcut decât să vorbim vorbe şi să discutăm discuţii.
Oare vom fi vreodată în stare să punem în practică expresia "române, fii mai neamţ!"?

Putem fi mai penibili de atât?

Probabil că da. Vom trăi şi vom vedea.
Doi candidaţi şi amândoi se declară câştigători! Aţi mai văzut aşa ceva? Dacă se mai îndoia cineva, acum e limpede: în România totul este posibil.
Ieri la vot au fost înregistrate oficial vreo 50 de infracţiuni. Serios???? Poate într-o secţie sau două şi nicidecum la nivelul întregii ţări, dar în România totul este posibil.
Până în ziua votului, toată lumea trâmbiţa cât putea de tare şi de variat că poporul e scârbit, că nu mai iese la vot ca să dea o palmă politicienilor. Iaca - au votat 57%. În România totul este posibil.
În ultimele ore, mulţi au luat-o la goană de la agonie la extaz sau invers, că aşa e în România, unde totul e posibil.
În Românica asta, seara te duci la culcare şi ai un preşedinte, dimineaţa te trezeşti că ai alt preşedinte!
La o diferenţă de nici 1 procent, învingătorul declară că "a ciuruit" învinsul! Unde e totul posibil? Clar, în România!
Ce zici dacă la finalul numărării voturilor ajungem la 50-50? Crezi că nu e posibil? Nu uita că vorbim despre România unde.... TOTUL E POSIBIL.
Spor în toate!

L-am găsit pe Moş Nicolae

Gata, am elucidat misterul. Ştim cu exactitate cine e şi cum arată Moş Nicolae.
Cu toţii ne-am întrebat, la un moment dat, cum arată de fapt Moşu' care aduce jordiţe şi cadouri la începutul lui decembrie.
Acum s-ar putea să fim cam dezamăgiţi de realitate, mai ales când aflăm că s-a născut în oraşul Vascău de ziua Statelor Unite ale Americii!
Totuşi, din poza de mai jos aflăm un lucru important: Moş Nicolae este fiul lui Crăciun!

Vopel

Vopel este, fără doar şi poate, cea mai deosebită maşină!
Cum? Nu ştii ce e Vopel-ul?
Ok, hai să-ţi dau detalii: este o contopire între Volkswagen şi Opel pe pământ mioritic.
Altă întrebare: văzut-ai tu maşina cu 2 volane, toate pedalele la dublu (ambreiaj, frână, acceleraţie), 2 motoare, 2 schimbătoare de viteză şi toate funcţionale, inclusiv maşina?
Nici eu până de curând, dar cum internetul nu are limite, la fel şi imaginaţia românilor, uită-te şi tu de ce sunt în stare unii. Ascultă şi comentariile, sunt bestiale:

Vreau să votez

Vreau să votez pentru o 'Românie dodoloaţă' şi normală; vreau o ţară în care să mă simt bine când merg pe stradă, când cumpăr o pâine, când îmi duc copilul la grădiniţă, când vine Crăciunul.
Vreau să votez pentru un viitor curat şi demn şi să uit trecutul care oricum nu mai poate fi schimbat.
Vreau să votez pentru ca respectul să fie un 'must have' oriunde, oricând, la oricine.
Vreau să ajungem mai nemţi (fără legătură cu Iohannis!).
Vreau să fiu mândră de ţara şi mai ales neamul în care m-am născut.
Ştii pe cineva care poate face toate chestiile de mai sus? Eu nu.
Dar totuşi voi merge la vot duminică. Nu ştiu încă dacă îi voi vota pe amândoi sau doar voi închide ochii şi voi pune ştampila, dar cu siguranţă că voi merge la vot.
Vreau să votez eu ca să nu-mi fure ei votul.
Tu?

Ce mi-a plăcut de 1 Decembrie

1 Decembrie îmi dă fiori. Mi se furnică pielea atunci când aud imnul, când defilează soldaţii, când îi văd pe veteranii de război îndreptându-şi spatele gârbovit şi cu lacrimi în ochi amintindu-şi momentele grele prin care au trecut pentru ţară, când văd tricolorul la casele oamenilor.
Pe 1 Decembrie am participat la depunerea de coroane şi la retragerea soldaţilor cu torţe aprinse. A fost emoţionant - părerea mea.
Uite câteva poze... puţin mai altfel:
- bravo, bravo, bravo:

Restaurare.... altădată!

Mulţumesc. Vă mulţumesc sincer vouă celor care v-aţi implicat direct sau indirect în susţinerea Cetăţii Făgăraşului în campania "Restaurare" a Televiziune Române.
Nu a ieşit câştigătoare.
Sincer, mă îndoiesc că "marea câştigătoare" - Vila Elisabeta de la Băile Herculane a fost votată de mai multă lume decât Cetatea Făgăraşului sau Cetatea Sighişoarei. Chiar nu pot crede.
Dacă ar fi fost declarată câştigătoare Cetatea Sighişoarei nu mi-ar fi fost greu să accept; este un monument mai cunoscut, mai vizitat decât Cetatea Făgăraşului; ar fi avut o logică...
Dar Vila Elisabeta de la Herculane???????
Parcă prea e cusută cu aţă albă povestea asta.
Ştiu că TVR-ul nu se va sinchisi, dar eu chiar sunt curioasă cum arată de fapt statistica reală a SMS-urilor şi a apelurilor telefonice primite.
Tu, ipotetic privitor de TVR1 şi fără nicio legătură cu vreun monument, ai fi votat Vila Elisabeta din următoarea listă:

- Biserica de la Părhăuţi
- Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei
- Cetatea Făgăraşului
- Cetatea Oradea
- Cetatea romană de la Adamclisi
- Cinematograful de la Băile Govora
- Linia ferată Oraviţa-Anina
- Observatorul Astronomic Popular din Bucureşti
- Turnurile Cetăţii Sighişoara şi zidul de incintă
- Vila Elisabeta de la Băile Herculane

Ei, ce zici? Ai fi votat Vila Elisabeta?
Mă gândeam eu....
toateBlogurile.ro