... salvează şi ucid, ridică şi doboară, creează şi distrug.
Cuvintele noastre, cărora nu le dăm importanţă de multe ori, schimbă viaţa celorlalţi.
Cuvintele noastre, articulate şi accentuate cu atenţie şi intenţie, schimbă viaţa noastră şi a celorlalţi.
Cuvintele lor, cărora nu le dau importanţă de multe ori, schimbă viaţa noastră.
În haosul de vorbe spuse cu drag, aruncate din vârful limbii sau trântite cu ură în faţă, ne croim un drum în cotidian.
Din cuvinte ne împletim visele şi speranţele, clădim fericiri şi imperii; "te iubesc" - şi raiul coboară pe pământ.
Din cuvinte ni se zguduie universul, suferim şi ne distrugem; "Te urăsc" - şi iadul se dezlănţuie.
"Eşti concediat/ă", "te părăsesc", "ai câştigat", "mort", "admis", "respins", "e băiat", "e fată", "cancer", "primă", "nu mai avem", "mâine", "niciodată", "corect", "greşit"... - cuvinte-buturugi care ne schimbă viaţa.
Vorbim clar, cu subînţeles, în dodii, elevat, fără noimă, cu duh, de dragul de a vorbi, în gura mare, cu noi înşine...
Folosim cuvinte mari şi grele, incrustăm în memorie vorbe cu importanţă, dar uităm că la început a fost... CUVÂNTUL.
Mai cunoaştem puterea lui?
Cuvintele noastre, cărora nu le dăm importanţă de multe ori, schimbă viaţa celorlalţi.
Cuvintele noastre, articulate şi accentuate cu atenţie şi intenţie, schimbă viaţa noastră şi a celorlalţi.
Cuvintele lor, cărora nu le dau importanţă de multe ori, schimbă viaţa noastră.
În haosul de vorbe spuse cu drag, aruncate din vârful limbii sau trântite cu ură în faţă, ne croim un drum în cotidian.
Din cuvinte ne împletim visele şi speranţele, clădim fericiri şi imperii; "te iubesc" - şi raiul coboară pe pământ.
Din cuvinte ni se zguduie universul, suferim şi ne distrugem; "Te urăsc" - şi iadul se dezlănţuie.
"Eşti concediat/ă", "te părăsesc", "ai câştigat", "mort", "admis", "respins", "e băiat", "e fată", "cancer", "primă", "nu mai avem", "mâine", "niciodată", "corect", "greşit"... - cuvinte-buturugi care ne schimbă viaţa.
Vorbim clar, cu subînţeles, în dodii, elevat, fără noimă, cu duh, de dragul de a vorbi, în gura mare, cu noi înşine...
Folosim cuvinte mari şi grele, incrustăm în memorie vorbe cu importanţă, dar uităm că la început a fost... CUVÂNTUL.
Mai cunoaştem puterea lui?
Într-adevăr, mai cunoaştem puterea cuvântului? Prea adesea ne jucăm cu vorbele, le forţăm înţelesul, le subestimăm puterea de a deschide şi închide uşile. Şi găsim repede scuze care ne sunt suficiente: lumea, criza timpului, viteza obligatorie a reacţiilor, ceilalţi, mereu ceilalţi...
Pe aceeasi tema:
http://www.complextm.blogspot.com/2009/07/cuvantul-miracolului.html