Se zice că e un început pentru orice şi că, în viaţă, trebuie să experimentezi multe. De acord, da' chiar orice? N-am putea alege? Măcar din când în când? Nici măcar câte puţin?
Dacă aş fi putu alege...
În liniştea nopţii şi în dulceaţa somnului odihnitor, am auzit un fel de "poc". Nu a fost suficient de impresionant încât să mă smulgă din mrejele somnului, aşa că mi-am continuat peregrinarea printre vise.
Răsăritul nu s-a lăsat prea mult aşteptat, la fel şi alarma deşteptătorului. Când dau să mă ridic din pat.... ridică-te dacă poţi! Un junghi de toată frumuseţea s-a gândit să facă ravagii în zona omoplaţilor. Ei, hai că nu-i fi tu mai deştept decât mine, îmi zic şi încerc să-l păcălesc întorcându-mă pe altă parte. Hopa, ia uite că poată să doar şi mai tare!
Păi dacă aşa stau lucrurile, hai să-l iau cu frumuşelul, poate tot îl dovedesc până la urmă. Cu chiu, cu vai tot m-am ridicat din pat, da' când să întorc capul înspre stânga, întoarce-l dacă poţi. Adică de putut puteam, doar că durea înfiorător. Bine, hai spre dreapta. Aceeaşi poveste!
Măi să fie!
Ia să fac o autoevaluare rapidă: gâtul înţepenit, omoplaţii puşi la respect de un junghi! În rest totul funcţional. Mă mişc ca o babă de 124 de ani, dar tot e bine şi aşa rău!
Îmi zic că dacă o iau cu uşurelul, va trece. Mda, se mai înşeală omul.
Am încercat să îmblânzesc durerea cu o cremă, cu masaj, cu perna electrică. Degeaba, se ţinea scai de mine, şi se ţine şi acum. Soluţia? Aştept să ajungă la cabinet medicul de familie, poate - poate.
Aşadar eu mă laud astăzi cu un gât înţepenit (sau gât de lup) şi cu mişcări de melc. Tu? :))
Dacă aş fi putu alege...
În liniştea nopţii şi în dulceaţa somnului odihnitor, am auzit un fel de "poc". Nu a fost suficient de impresionant încât să mă smulgă din mrejele somnului, aşa că mi-am continuat peregrinarea printre vise.
Răsăritul nu s-a lăsat prea mult aşteptat, la fel şi alarma deşteptătorului. Când dau să mă ridic din pat.... ridică-te dacă poţi! Un junghi de toată frumuseţea s-a gândit să facă ravagii în zona omoplaţilor. Ei, hai că nu-i fi tu mai deştept decât mine, îmi zic şi încerc să-l păcălesc întorcându-mă pe altă parte. Hopa, ia uite că poată să doar şi mai tare!
Păi dacă aşa stau lucrurile, hai să-l iau cu frumuşelul, poate tot îl dovedesc până la urmă. Cu chiu, cu vai tot m-am ridicat din pat, da' când să întorc capul înspre stânga, întoarce-l dacă poţi. Adică de putut puteam, doar că durea înfiorător. Bine, hai spre dreapta. Aceeaşi poveste!
Măi să fie!
Ia să fac o autoevaluare rapidă: gâtul înţepenit, omoplaţii puşi la respect de un junghi! În rest totul funcţional. Mă mişc ca o babă de 124 de ani, dar tot e bine şi aşa rău!
Îmi zic că dacă o iau cu uşurelul, va trece. Mda, se mai înşeală omul.
Am încercat să îmblânzesc durerea cu o cremă, cu masaj, cu perna electrică. Degeaba, se ţinea scai de mine, şi se ţine şi acum. Soluţia? Aştept să ajungă la cabinet medicul de familie, poate - poate.
Aşadar eu mă laud astăzi cu un gât înţepenit (sau gât de lup) şi cu mişcări de melc. Tu? :))
Stai linistita ca nu esti singura cu faze din astea... eu nu m-am putut misca din pat...da deloc!!! Cu pacalitul e greu pana te prinzi de "smecherie". Masaj, nici vorba...miscari de incalzire sau exercitii fizice nici nu te gandi...perna electrica, acupunctura, etc., eventual pot agrava situatia.
Singura chestie cu care il pacalesti este un antiinflamator puternic de genul Diclofenac, Voltaren, etc. Eu folosesc pastila, iar mai rar crema.
La mine merge 100%, in 30 minute cu una sau doua pastile de Voltaren.
Atentie mare la pastila... doar dupa mancare si cu celelalte contraindicatii din prospect.
Problema e ca tratam doar efectul si nu cauza... dar important e sa fim pe picioare. Iar de cum suntem pe picioare uitam de "cauza". Cauza e foarte "diversa", iar eviatrea aparitiei efectului poate fi tratata eventual de un Osteopat, iar in cazuri extreme de Chirurg.
Eu am scăpat destul de rapid cu Mydocalm, Flamexin şi Ben Gay. Nu chiar în 30 de minute, dar după o zi jumate eram din nou... mobilă. Am auzit că alţii suferă şi câte o săptămână!