Să-mi explice şi mie cineva de ce toţi oamenii sunt egali, dar unii sunt mai egali decât alţii. Adică de ce sunt funcţia ori meseria mai presus de om?
De ce într-un grup de oameni ieşiţi la iarbă verde, unul e "domnu' doctor" iar ceilalţi sunt Mihai, Andrei, Dana, etc?
Sau de ce la o petrecere cei mai mulţi sunt nume proprii, unul sau doi sunt "domnu' director" sau "doamna profesoară"?
Cu tot respectul pentru medici, directori, profesori & co, dar nu sunt şi ei tot oameni?
Pare cam aberant, dar practicăm voluntar acest sport al discriminărilor profesionale.
În acelaşi grup de oameni care se simt bine la un grătar, unei învăţătoare sau unei educatoare nu ne vom adresa niciodată numindu-i profesia, ci doar numele de familie, nu?
De ce oare?
E mai puţin importantă decât un medic/inginer/director? Oare???
Da, medicul vindecă, inginerul construieşte şi directorul coordonează, dar toţi au învăţat de la educatoare şi învăţătoare să citească şi să scrie. Aşadar....
Diferenţele de vârstă şi statut ar putea fi subliniate doar prin folosirea cuvintelor de politeţe (domnul, doamna, dumneavoastră), dar nu, noi ne ploconim în faţa anumitor funcţii. Şi ce ne mai place!!!
Dacă tot folosim periajul, de ce n-o facem în cazul tuturor. Ar fi teribil de interesantă conversaţia de genul:
- O, domnu' croitor, de când nu v-am mai văzut!
- Da, doamna florăreasă, au trecut ceva ani!
sau
- Vă salut, domnu' frizer.
- Toată stima, domnu' avocat.
sau
- Săru'mâna, doamna directoare.
- Bună ziua, domnule bucătar.
Suntem oameni şi ne defineşte un complex de calităţi nu doar diploma obţinută la un moment dat.
De ce într-un grup de oameni ieşiţi la iarbă verde, unul e "domnu' doctor" iar ceilalţi sunt Mihai, Andrei, Dana, etc?
Sau de ce la o petrecere cei mai mulţi sunt nume proprii, unul sau doi sunt "domnu' director" sau "doamna profesoară"?
Cu tot respectul pentru medici, directori, profesori & co, dar nu sunt şi ei tot oameni?
Pare cam aberant, dar practicăm voluntar acest sport al discriminărilor profesionale.
În acelaşi grup de oameni care se simt bine la un grătar, unei învăţătoare sau unei educatoare nu ne vom adresa niciodată numindu-i profesia, ci doar numele de familie, nu?
De ce oare?
E mai puţin importantă decât un medic/inginer/director? Oare???
Da, medicul vindecă, inginerul construieşte şi directorul coordonează, dar toţi au învăţat de la educatoare şi învăţătoare să citească şi să scrie. Aşadar....
Diferenţele de vârstă şi statut ar putea fi subliniate doar prin folosirea cuvintelor de politeţe (domnul, doamna, dumneavoastră), dar nu, noi ne ploconim în faţa anumitor funcţii. Şi ce ne mai place!!!
Dacă tot folosim periajul, de ce n-o facem în cazul tuturor. Ar fi teribil de interesantă conversaţia de genul:
- O, domnu' croitor, de când nu v-am mai văzut!
- Da, doamna florăreasă, au trecut ceva ani!
sau
- Vă salut, domnu' frizer.
- Toată stima, domnu' avocat.
sau
- Săru'mâna, doamna directoare.
- Bună ziua, domnule bucătar.
Suntem oameni şi ne defineşte un complex de calităţi nu doar diploma obţinută la un moment dat.
Foarte bine punctat!
nu stiu de ce am impresia ca asta se intampla numai in Romania! :)
Hi, hi :))
Zilele trecute am primit un mail care incepea cu Domn profesor ... am ridicat spranceana si mi-am dat seama imediat cum gandeste cel care mi-a trimis mailul.
Si nu, nu imi place cand unii incearca oriunde, in orice mod sa gadile pe altcineva la pipota.
@ Anonim (1)
Mulţumesc.
@ Anonim (2)
Din câte ştiu eu, şi nemţii mai fosolesc câte un 'Herr Doktor', dar parcă nu se dau atât de tare în stambă. :D
@ Lucian Ancu
:)) da' te-a întrebat cineva dacă-ţi place? Asta-i societatea, so deal with it!
Apropo, tu ai putea să ne spui cum e prin alte părţi; au şi alte neamuri problema asta cu funcţiile care sunt mai presus de oameni?
Depinde de tari ... pupincurismul e in crestere o data cu scaderea in latitudine. Sau altfel spus cu cat probabilitatea e sa miroasa mai tare cu atat lumea incearca sa ignore.