Trafic de gânduri...

Era odată o familie ce avea un băiat de 12 ani şi un măgar.
Părinţii au hotărât să călătorească şi să cunoască lumea, aşa că au urcat copilul pe măgar şi au plecat la drum.

Trecând prin primul sat, oamenii comentau: “Priveşte ce copil prost crescut: el sus pe măgar şi bieţii părinţi, în vârstă, trăgându-l de frâu”. Atunci, femeia îi spuse soţului: “Nu putem permite ca lumea să vorbească urât despre copil.”
Soţul coborî copilul şi se urcă el.

Ajungând la următorul sat, lumea murmura: “Câtă neruşinare pe acest bărbat! Lasă copilul şi sărmana femeie să tragă măgarul, în timp ce el merge foarte comod pe măgar”.
Cei trei au hotărât că ar fi mai bine să urce femeia pe măgar, în timp ce tatăl şi fiul trăgeau de frâu.

Trecând prin al treilea sat, ţăranii comentau: “Săracul om, după ce că munceşte toată ziua, trebuie să tragă măgarul cu femeia!... Şi bietul copil, ce să aştepte de la o astfel de mamă?!”
S-au pus de acord şi au hotărât să urce toţi trei pe măgar, pentru a-şi continua pelerinajul.

Ajungând în satul următor, au auzit locuitorii zicând: “Sunt nişte bestii, mai bestii decât măgarul care îi cară; îi vor distruge coloana bietului animal“.
Aşa că hotărâră să coboare toţi trei şi să meargă alături de măgar.

Dar, trecând prin satul următor... vocile spuneau surâzând: “Priviţi la idioţii ăştia trei: merg pe jos, când au un măgar care ar putea să-i ducă”.

Concluzia:
Întotdeauna vom fi criticaţi şi vom fi vorbiţi de rău de cineva. Dacă facem ceva, vom fi criticaţi că am făcut; dacă nu facem, vom fi întrebaţi de ce nu am făcut!
Aşa că:
Trăieşte cum crezi!
Fă ceea ce îţi dictează inima!
Fă ceea ce simţi!
Cântă, râzi, dansează, iubeşte...

Viaţă este o piesă de teatru care nu permite repetiţii. Trăieşte intens fiecare moment înainte să coboare cortina şi piesa să se termine fără aplauze!