Ghinionul, că altfel n-am cum să-l numesc, m-a purtat pe la 5 bănci în decursul a două zile. La toate am depus bani (pentru mine sau alţii); subliniez că am depus bani şi nu am luat.
Pentru început a fost CEC Bank; statul la coadă şi toată hârţogăria au durat jumătate de oră, timp în care m-au trecut toate căldurile posibile, în sediul băncii nefiind aer condiţionat!
A urmat Bancpost, unde m-au trecut toţi fiorii reci din cauza aerului condiţionat! :D Nu-i uşor să treci de la 35 de grade la vreo 18 grade...
La Bancpost am dat peste funcţionari mult mai eficienţi, dar legaţi de mâini şi de picioare de către cei "de la centru", singurii care mai au acces la informaţiile despre clienţi. Astfel, cei din filială/sucursală sunt nevoiţi să-i sune pe cei din Bucureşti pentru toate nimicurile. 10 minute a durat obţinerea unei informaţii de către angajatul băncii, iar pe mine m-a costat statul la coadă de două ori, că doar nu puteam ţine lumea în loc până obţineam răspunsul. Aşadar alte 20-25 de minute.
Altă zi, altă bancă. BCR. Multe cucoane şi fătuci pe la ghişeuri şi birouri. Îmi zic, gata - aici merge repede. Aştept la una dintre casierii să schimb bani pentru parcare, în primă fază. Şi aştept; şi aştept. Tanti vorbea la telefon. La un moment dat binevoieşte să ridice privirea şi, când mă vede, îmi face semn să mă duc la cealaltă casierie. Grrrrrrrrrrrrrrrrrr!
Mă duc, că ce să fac?! Şi iar aştept, şi aştept şi mă gândesc cu groază că s-ar putea să primesc amendă pentru parcare fără bilet, iar eu stau ca fraierul în bancă şi nu pot schimba 1 leu în monezi....
În timpul ăsta, casieriţa nr.2 dădea informaţii unui client despre un credit, deci era de durată. Aşa că mă duc din nou la casieriţa nr.1, pregătită să-i zic vreo două dacă n-avea de gând să-mi schimbe banii. N-a comentat, dar mi-a arătat cum se acresc castraveţii.
Rezolv problema cu parcarea şi mă întorc în bancă.
Aştept din nou. La casieria nr.2. Casieriţa dădea în continuare informaţii clientului, celelalte cuconeturi se fâţâiau de ici colo sau se binoclau în monitoare. 20 de minute am aşteptat până să-mi vină rândul. Sângele îmi trecuse de punctul de clocotire. Noroc cu femeia de la ghişeu; amabilă, a rezolvat rapid problema mea şi am ieşit în viteză din bancă, cu nervii puşi pe bigudiuri.
După 10 minute am intrat în Banca Românească. Aici lucrurile chiar s-au mişcat pe repede înainte. Până am pregătit banii, hârtiile erau deja gata, am semnat şi am plecat. Toată afacerea a durat 3-4 minute.
Spre după-amiază am ajuns la Banca Transilvania. Iar coadă, iar aşteaptă. Ajung la ghişeu şi când să dau banii... stai că trebuie completate hârtii!!! Ce fericire!
Înţeleg să întorci munţi de hârtii când iei bani de la bancă, dar şi când depui????
Fie, dacă-i musai, atunci de bunăvoie!
În total, vreo 15-20 de minute până am ieşit din bancă.
Parafrazând un proverb celebru, aş zice: fereşte-mă, Doamne, de bănci, că de restul mă feresc eu.
Pentru început a fost CEC Bank; statul la coadă şi toată hârţogăria au durat jumătate de oră, timp în care m-au trecut toate căldurile posibile, în sediul băncii nefiind aer condiţionat!
A urmat Bancpost, unde m-au trecut toţi fiorii reci din cauza aerului condiţionat! :D Nu-i uşor să treci de la 35 de grade la vreo 18 grade...
La Bancpost am dat peste funcţionari mult mai eficienţi, dar legaţi de mâini şi de picioare de către cei "de la centru", singurii care mai au acces la informaţiile despre clienţi. Astfel, cei din filială/sucursală sunt nevoiţi să-i sune pe cei din Bucureşti pentru toate nimicurile. 10 minute a durat obţinerea unei informaţii de către angajatul băncii, iar pe mine m-a costat statul la coadă de două ori, că doar nu puteam ţine lumea în loc până obţineam răspunsul. Aşadar alte 20-25 de minute.
Altă zi, altă bancă. BCR. Multe cucoane şi fătuci pe la ghişeuri şi birouri. Îmi zic, gata - aici merge repede. Aştept la una dintre casierii să schimb bani pentru parcare, în primă fază. Şi aştept; şi aştept. Tanti vorbea la telefon. La un moment dat binevoieşte să ridice privirea şi, când mă vede, îmi face semn să mă duc la cealaltă casierie. Grrrrrrrrrrrrrrrrrr!
Mă duc, că ce să fac?! Şi iar aştept, şi aştept şi mă gândesc cu groază că s-ar putea să primesc amendă pentru parcare fără bilet, iar eu stau ca fraierul în bancă şi nu pot schimba 1 leu în monezi....
În timpul ăsta, casieriţa nr.2 dădea informaţii unui client despre un credit, deci era de durată. Aşa că mă duc din nou la casieriţa nr.1, pregătită să-i zic vreo două dacă n-avea de gând să-mi schimbe banii. N-a comentat, dar mi-a arătat cum se acresc castraveţii.
Rezolv problema cu parcarea şi mă întorc în bancă.
Aştept din nou. La casieria nr.2. Casieriţa dădea în continuare informaţii clientului, celelalte cuconeturi se fâţâiau de ici colo sau se binoclau în monitoare. 20 de minute am aşteptat până să-mi vină rândul. Sângele îmi trecuse de punctul de clocotire. Noroc cu femeia de la ghişeu; amabilă, a rezolvat rapid problema mea şi am ieşit în viteză din bancă, cu nervii puşi pe bigudiuri.
După 10 minute am intrat în Banca Românească. Aici lucrurile chiar s-au mişcat pe repede înainte. Până am pregătit banii, hârtiile erau deja gata, am semnat şi am plecat. Toată afacerea a durat 3-4 minute.
Spre după-amiază am ajuns la Banca Transilvania. Iar coadă, iar aşteaptă. Ajung la ghişeu şi când să dau banii... stai că trebuie completate hârtii!!! Ce fericire!
Înţeleg să întorci munţi de hârtii când iei bani de la bancă, dar şi când depui????
Fie, dacă-i musai, atunci de bunăvoie!
În total, vreo 15-20 de minute până am ieşit din bancă.
Parafrazând un proverb celebru, aş zice: fereşte-mă, Doamne, de bănci, că de restul mă feresc eu.
In concluzie " Traim in Romania, si asta ne ocupa tot timpul!!!" Ca la noi la minemi :)):)):)) Interesant mod de a pierde timpul :D
si se mira Cata de ce stau atat de mult la banca sa-i platesc datoriile :))) CEC, BRD, BCR + casa de pensii pentru D-na MAMA lui cata etc :P, ba ca n-ai procura - de parca s-ar sesiza cineva ca i-a platit alticneva creditele :)) si cand n-ai masina si mai si ploua sau e zapada pana-n brau... ioi, ce dor nu mi-e de astea :))tocmai d-asta ramasesem fidela la ING ca nu tre sa stau la coada si sa dau ochii cu doamne "acroase"