De multe ori m-am întrebat cum de au copiii atâta lumină şi fericire în ochi, pe chip...
Răspunsul e vast, iar o fărâmă din el o reprezintă, probabil, imaginaţia liberă şi fără limite.
Ieri, fiică-mea (7 ani) a început să râdă în timp ce mergeam cu maşina. O întreb ce-a văzut, îmi spune că nimic, doar şi-a imaginat ceva: oare cum ar fi dacă un elefant, aşa mare cum este el, ar fi mai uşor decât vântul, iar când ar inspira aer pe trompa lui lungă s-ar ridica în aer şi ar zbura?! Ar fi foarte haios, nu?
Bineînţeles că am râs şi eu şi am lăsat deoparte grijile cotidiene.
Răspunsul e vast, iar o fărâmă din el o reprezintă, probabil, imaginaţia liberă şi fără limite.
Ieri, fiică-mea (7 ani) a început să râdă în timp ce mergeam cu maşina. O întreb ce-a văzut, îmi spune că nimic, doar şi-a imaginat ceva: oare cum ar fi dacă un elefant, aşa mare cum este el, ar fi mai uşor decât vântul, iar când ar inspira aer pe trompa lui lungă s-ar ridica în aer şi ar zbura?! Ar fi foarte haios, nu?
Bineînţeles că am râs şi eu şi am lăsat deoparte grijile cotidiene.
Trimiteți un comentariu