Cum se formează caracterul la români? Simplu:
Prima poezioară pe care o învăţăm este "Căţeluş cu părul creţ", care ne spune că patrupedul "Fură raţa din coteţ / Şi se jură că nu fură"!
A doua poezie semnificativă pe care o învăţăm este "Mioriţa", care ne spune că doi români invidioși se asociază şi-l omoară pe al treilea care era cel mai productiv în domeniul lor de activitate!
A treia poezie semnificativă pe care o învăţăm este "Luceafărul", care ne spune că tânăra de măritat îl aduce pe geniu în pragul sacrificiului suprem, dar îl preferă pe un viclean băiat din flori şi de pripas, deci fuge cu un golan...
Acum ştii!
Prima poezioară pe care o învăţăm este "Căţeluş cu părul creţ", care ne spune că patrupedul "Fură raţa din coteţ / Şi se jură că nu fură"!
A doua poezie semnificativă pe care o învăţăm este "Mioriţa", care ne spune că doi români invidioși se asociază şi-l omoară pe al treilea care era cel mai productiv în domeniul lor de activitate!
A treia poezie semnificativă pe care o învăţăm este "Luceafărul", care ne spune că tânăra de măritat îl aduce pe geniu în pragul sacrificiului suprem, dar îl preferă pe un viclean băiat din flori şi de pripas, deci fuge cu un golan...
Acum ştii!
(sursa: mail)
Adevărat! Poeziile, aparent nevinovate, ascund niste adevăruri care se reflectă în viaţa noastră de zi cu zi.
Atenţie! Prima poezie, pe langă fapul că vorbeşte de furt, ne invaţă copii şi despre minciună, iar totul intr-un cadru animat de un "Căţeluş cu părul creţ".
Dacă studiem şi balada "Mioriţa", infractiunile se agravează(crimă, complicitate la crima,furt, şi capetele de acuzare continuă),dar nu sunt eu procuror să întocmesc dosarul.
Oare aşa suntem noi românii de când am apărut pe acest pământ, hoţi, mincinoşi, vicleni şi criminali?
Cu siguranţă nu toţi suntem aşa, dar cei care sunt, uscăturile din pădurea noastră, sunt mult prea mulţi.
Păcat de ţara asta frumoasă.
Asta mă duce cu gândul la un banc.
Dumnezeu şi cu sfinţii incep să împartă şi să stabilească formele de relief pe pământ.
Unii primesc deşert, alţii insule sterpe de piatră, ceilalţi munţi, etc.
Ajung şi în zona de la intersectia meridianului 25° longitudine estica cu paralela 45° latitudine nordica, zona unde se găseşte astăzi România.
Primeşte munţi, râuri, câmpii, mare, dealuri, resurse naturale variate, etc.
Sfântul Petru vede asta şi-L intreabă pe Dumnezeu.
Doamne, de ce pui aici toată această bogăţie de forme de relief şi de resurse naturale, in timp ce în alte zone ai pus doar deşert?
Sfinte Petre, lasă că e bine ce am stabilit, aşteaptă să vezi ce popor o să pun in aceasta zonă.
Dar ce cautau sfintii aia la inceputul lumii? :))
Scuze. Sa zicem ingerii :))