La mai bine de 7 ani de la ultima excursie pe Transfăgărăşan, în weekend am ajuns din nou pe şoseaua care i-a impresionat (!?) şi pe englezii de la Top Gear.
Până la Bâlea Cascadă, drumul a fost... acceptabil în ceea ce priveşte asfaltul şi condiţiile de deplasare. Între Bâlea Cascadă şi Bâlea Lac s-a schimbat povestea. Cam de pe la jumătatea traseului a început ambuteiajul! Bară la bară s-a circulat până sus.
Da, incredibil! În vârful muntelui ambuteiaj - dar era vreme frumoasă, weekend, deci lumea căuta răcoarea şi o schimbare de peisaj.
În ciuda faptului că ne deplasam în viteza melcului adormit, m-am bucurat să constat că noi, românii, ne mai cheltuim banii şi în România nu numai în afara ţării.
Când am ajuns la Bâlea Lac, am găsit cu greu un loc de parcare în spaţiul amenajat special. Wow!
Lume peste lume, maşini, forfotă, dar totul civilizat, spre surprinderea mea. Lumea veselă şi nemanelistă, tarabe cu fel de fel (de la porumb fiert, siropuri, cârnaţ şi carne afumată, caşcaval, brânză până la prăjituri săseşti, pieptare şi bluziţe din in), tiroliană, etc.
La capitolul curăţenie suntem în continuare deficitari noi ca naţie, dar cum speranţa moare ultima, eu zic că nu suntem încă o cauză pierdută.
În rest, vreo 15 grade când soarele se ascundea după nori, privelişti de milioane şi nişte munţi superbi. Pentru acestea şi altele: România, te iubesc!
Până la Bâlea Cascadă, drumul a fost... acceptabil în ceea ce priveşte asfaltul şi condiţiile de deplasare. Între Bâlea Cascadă şi Bâlea Lac s-a schimbat povestea. Cam de pe la jumătatea traseului a început ambuteiajul! Bară la bară s-a circulat până sus.
Da, incredibil! În vârful muntelui ambuteiaj - dar era vreme frumoasă, weekend, deci lumea căuta răcoarea şi o schimbare de peisaj.
În ciuda faptului că ne deplasam în viteza melcului adormit, m-am bucurat să constat că noi, românii, ne mai cheltuim banii şi în România nu numai în afara ţării.Când am ajuns la Bâlea Lac, am găsit cu greu un loc de parcare în spaţiul amenajat special. Wow!
Lume peste lume, maşini, forfotă, dar totul civilizat, spre surprinderea mea. Lumea veselă şi nemanelistă, tarabe cu fel de fel (de la porumb fiert, siropuri, cârnaţ şi carne afumată, caşcaval, brânză până la prăjituri săseşti, pieptare şi bluziţe din in), tiroliană, etc.La capitolul curăţenie suntem în continuare deficitari noi ca naţie, dar cum speranţa moare ultima, eu zic că nu suntem încă o cauză pierdută.
În rest, vreo 15 grade când soarele se ascundea după nori, privelişti de milioane şi nişte munţi superbi. Pentru acestea şi altele: România, te iubesc!
eu ne-am nu mai calc pe transfagarasan in weekend ... am patit-o si eu anul trecut !